Business international

Nu sunt rare capitalele europene care sunt strabatute de rauri sau fluvii. In multe cazuri, apa este parte importanta din infrastructura de divertisment si relaxare a orasului. Varsovia are Vistula. Raul curge vijelios acolo si de aceea nu este recomandat pentru inot scrie Financial Times.

Insa locuitorii capitalei poloneze si turistii au la dispozitie spatii largi de intalnire pe maluri, plaje si posibilitatea de a practica sporturi nautice. Budapesta este impartita in doua de Dunare.

Acolo, iar, pe malurile fluviului sunt amenajate plaje si acestea sunt ceva normal.

Dunarea la Budapesta permite si inotul, iar autoritatile se asigura ca acest sport poate fi practicat in siguranta. Prin Sofia trec mai multe rauri. Insa acolo distractia acvatica este destul de limitata din cauza poluarii.

Oamenii se pot duce, totusi, pe lacurile de acumulare din apropiere. Bucurestiul este strabatut de Dambovita si de Colentina, iar in apropiere are Argesul, Sabarul si Ciorogarla. Inainte de 1989, pe Colentina erau amenajate stranduri.

Lacul Morii de la Dambovita ar fi trebuit sa fie centru de agrement acvatic. La fel ar fi trebuit sa fie si lacul Vacaresti. Pe cursul Argesului erau locuri de poveste pentru pescuit si relaxare. Astazi, Argesul este o groapa de gunoi.

Strandurile de pe Colentina sunt disparute sau in paragina. Doar Lacul Morii este in reamenajare, dar prin turnarea, din belsug, de betoane, care au astupat locurile vechi de plaja improvizate.

Pe cursul Dambovitei au aparut instalatii pentru barci si caiacuri. De baie nu poate fi vorba. Sabarul, colmatat si slabit de pompe, aproape ca nu mai exista. Ciorogarla a ramas un rau enigmatic.

Mai departe in Vest, Parisul are Sena. Iar cum au ajuns parizienii sa inoate in Sena este o poveste interesanta, cu foarte multi bani.

Cand organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 au promis sa curete Sena intr-un efort de 1,4 miliarde de euro, acestia si-au imaginat competitii de inot pe rau si o mostenire durabila pentru oras.

A fost un proiect de proportii faraonice si, dupa doi ani, acesta s-a concretizat in mare masura, odata cu construirea de noi statii de tratare a apei si a unui bazin de 50.000 de metri cubi pentru a preveni revarsarile din sistemul de canalizare antic al orasului in timpul ploilor abundente.

In aceasta vara, trei zone de inot din centrul Parisului, deschise pentru Jocurile Olimpice din 2024, au oferit pauze de racorire in timpul celei mai fierbinti luni iulie inregistrate vreodata. Alte cinci au fost deschise pentru inotatorii din localitatile suburbane din amonte de oras.

Sylvia Goutard, o studenta in varsta de 23 de ani, a venit sa inoate intr-o zona din apropierea Ministerului de Finante cand temperaturile au atins 34 de grade Celsius. "Parisul a devenit aproape de nelocuit, asa ca m-am gandit sa incerc asta. Vom vedea daca voi regreta dupa aceea", a glumit ea.

Teama este de infectii sau eruptii cutanate. De la inceputul lunii iulie, aproximativ 50.000 de oameni au plonjat in Sena, ceea ce va duce la depasirea numarului de 100.000 de persoane de anul trecut.

Igiena poate fi uneori o provocare, insa, avand in vedere ca sistemul de canalizare ramane conectat la raul pe malurile caruia orasul a crescut de-a lungul secolelor. Pentru a preveni inundarea strazilor din Paris in timpul furtunilor, canalele de canalizare directioneaza apele uzate netratate direct in rau.

Dupa ploi abundente, bacteriile din rau pot depasi nivelurile sigure timp de pana la cateva zile, ceea ce duce la inchideri in ciuda noii infrastructuri. O alta provocare este ca, atunci cand Sena ajunge in Paris, unul dintre cele mai dens populate orase din Europa, debitul sau este adesea destul de scazut, ceea ce il face mai vulnerabil la poluare.

Vara trecuta, cele trei locuri de inot de pe Sena au fost deschise doar aproximativ doua treimi din sezon, in iulie si august, din cauza vremii neobisnuit de umede. Anul acesta, in schimb, valurile de caldura si seceta au imbunatatit calitatea apei, mentinand zonele de inot deschise aproape toata luna iulie. Singura intrerupere de pana acum a fost cauzata de deversarea ilegala de combustibil in Sena, care a creat pete de petrol persistente in aval timp de aproximativ o saptamana. Aceasta a dus la anularea unei sesiuni de antrenament pentru sarituri la mare adancime pentru recentele Campionate Europene de Sporturi Acvatice care urmau sa aiba loc pe rau.

"Pur si simplu nu deschidem daca exista poluare", a declarat Vincent Rocher, director la SIAAP, compania de ape uzate din Paris. Dar, in aceasta vara, "calitatea apei este intr-adevar foarte buna". Curatarea Senei a fost populara, dar costurile sale ridicate i-au determinat pe critici sa se intrebe daca banii ar fi putut fi cheltuiti mai bine pe alte servicii ale orasului. Auditorul national a calculat ca a costat Parisul de trei ori mai mult ca o persoana sa inoate in siguranta in apa deschisa decat intr-o piscina municipala. Pierre Lombard, viceprimar responsabil de Sena, a declarat ca rentabilitatea investitiilor nu a fost singura modalitate de a evalua curatarea. "Exista acum peste 30 de specii de pesti in rau, comparativ cu doar cateva care au supravietuiau acolo inainte", a spus el. "Cum evaluati asta?" Oficialii vad inotul in ape deschise ca o bariera impotriva schimbarilor climatice, una care va ajuta Parisul sa ramana locuibil, chiar daca Meteo-France preconizeaza ca episoadele de caldura vor deveni "mai frecvente si mai intense" in urmatoarele decenii. Clima mai calda prezinta un risc deosebit, deoarece fondul locativ vechi si lipsa aerului conditionat ii pun in pericol pe parizienii vulnerabili. Agentia de sanatate publica, Sante publique France, a estimat ca valul de caldura de la sfarsitul lunii iunie a provocat 5.764 de decese in plus.

"Oamenii vor avea nevoie de locuri unde sa se racoreasca. Investitiile in adaptarea la schimbarile climatice vor fi o chestiune de supravietuire", a spus Lombard.

Inotul in Sena a fost interzis in 1923 din cauza poluarii, dar politicienii au promis de mult timp ca vor reinvia sportul.

Curatarea a fost element esential al candidaturii Parisului pentru gazduirea Jocurilor Olimpice din 2024, cu promisiunea organizarii de evenimente de inot in ape deschise pe Sena. A fost nevoie de lucrari masive de constructie: au fost construite noi statii de tratare a apei cu o tehnologie de purificare mai buna, iar 300 de case plutitoare pe Sena au fost conectate la sistemul de canalizare.

"Nu au fost foarte multe case plutitoare, dar au avut un impact real asupra materiilor fecale", a spus Rocher.

A durat doi ani pentru a construi un bazin de deversare subteran pe malul stang, care poate colecta 50 de milioane de litri de ape uzate atunci cand ploua. Acesta a fost folosit in timpul olimpiadei din 2024, dar a fost coplesit in zilele cu furtuni neobisnuite pentru cel sezon.

Pe atunci, oficialii se intalneau de doua ori pe zi pentru a examina testele de bacterii, in timp ce in randul sportivilor izbucneau controverse cu privire la continuarea competitiei. In cele din urma, cateva sesiuni de antrenament au fost anulate, iar un eveniment a fost amanat. "Totul a mers bine, dar... a fost foarte, foarte stresant", isi aminteste Rocher.

La inceputul acestei veri, primarul a autorizat inotul in Canalul Saint-Martin, deoarece locurile de pe Sena nu erau inca deschise pentru sezon. Dar cand au aparut mii de persoane, zona populara pentru viata de noapte a cazut in haos.

Orasul a creat o echipa de 20 de oameni pentru a patrula cheiurile de pe malul raului si a verifica daca locuintele plutitoare, barurile si restaurantele nu arunca deseuri, dar un videoclip viral cu un vehicul de spalare cu inalta presiune care arunca deseuri in canal a starnit indignare. Lombard a spus ca incidentul a fost "revoltator" si nu reprezinta "munca excelenta depusa de marea majoritate a lucratorilor de la curatenie".