Business Hi-Tech

￢ Tribunalul Regional Munchen I (Landgericht Munchen I) a emis o ordonanta provizorie prin care ii interzice Google sa difuzeze, prin functia AI Overviews, afirmatii false despre doua edituri din Munchen - pe care inteligenta artificiala le legase de inselatorii si practici de afaceri dubioase ce nu apareau in niciuna dintre sursele citate. ￢ Decizia (dosar 26 O 869/26, pronuntata la 28 mai 2026) este considerata prima de acest fel din lume: instanta trateaza rezumatul generat de AI drept continut propriu al Google, nu o simpla lista de rezultate, si il face raspunzator direct. ￢ Privilegiul de raspundere limitata de care beneficiaza motoarele de cautare nu se aplica la AI Overviews, a decis instanta, iar apararea Google - ca utilizatorii pot verifica singuri sursele si "stiu sa nu se increada orbeste in AI" - a fost respinsa.

Pana acum, motoarele de cautare au fost, in general, protejate juridic de ceea ce afiseaza: ele doar fac vizibil continutul altora. Inteligenta artificiala (AI) schimba acest echilibru. Un tribunal din Munchen a decis, pentru prima data la nivel global, ca gigantul american Google raspunde direct pentru afirmatiile false produse de functia sa AI Overviews - rezumatele generate automat care apar in fruntea listei rezultatelor de cautare -, pentru ca acestea sunt, in ochii instantei, cuvintele Google, nu ale surselor citate. Decizia este deocamdata provizorie, dar deschide un front nou pentru toti furnizorii de AI.

""Rezumatul cu AI" reprezinta o afirmatie proprie a paratei, formulata de inteligenta artificiala pe care ea insasi o ofera utilizatorilor", se arata in hotararea Tribunalului Regional Munchen I. Potrivit instantei, rezultatele cautarii nu mai sunt simple linkuri, ci sunt rezumate si prezentate "cu propriile cuvinte si dupa propria structura" ale AI-ului, care creeaza astfel "afirmatii proprii, ce depasesc rezultatele individuale ale cautarii" - pe care doar Google le poate verifica.

Ce a decis instanta

Prin ordonanta provizorie (in germana, "einstweilige Verfugung") din dosarul 26 O 869/26, instanta a interzis Google sa mai raspandeasca afirmatiile contestate si l-a calificat drept raspunzator direct - nu doar intermediar. Argumentul central: spre deosebire de un motor de cautare clasic, care trimite la site-uri externe, AI Overview genereaza afirmatii proprii, combinand si interpretand continut de pe surse diferite. "Intrucat parata a introdus ea insasi inteligenta artificiala si o ofera utilizatorilor, trebuie sa i se impute si rezultatele acesteia - caci numai ea are influenta asupra ofertei AI si asupra algoritmilor cu care opereaza AI-ul", se arata in motivare.

Pe cale de consecinta, instanta a stabilit ca jurisprudenta Curtii Federale de Justitie (BGH), care acorda motoarelor de cautare si functiei de autocompletare o raspundere limitata, nu se aplica la AI Overviews. Google nu se poate prevala nici de protectia de "furnizor de servicii de hosting" din Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA), nici de procedura standard de notificare si retragere.

Instanta a mers mai departe: a apreciat ca un continut generat de AI beneficiaza de o protectie mai slaba a liberei exprimari, fiindca opinia exprimata este generata de o inteligenta artificiala si "nu este expresia unei convingeri dobandite a persoanelor care se exprima, ci rezultatul unui algoritm".

Mai mult, "oferirea unei cautari asistate de AI este, inainte de toate, o expresie a activitatii comerciale a paratei si, cel mult in mod secundar, o expresie a interesului de a-si exprima liber opinia", a retinut instanta, subliniind ca, acolo unde se sprijina pe fapte neadevarate, o astfel de opinie "merita cu atat mai putina protectie". Google suporta 80% din cheltuielile de judecata, iar cele doua reclamante cate 10%.

Cazul: doua edituri si conexiuni care nu existau in surse

Litigiul a pornit de la doua edituri din Munchen, reprezentate de casa de avocatura Lausen, care s-au plans ca functia AI Overview le asocia, pentru anumite cautari, cu inselatorii si practici de afaceri necinstite. Potrivit instantei, AI-ul amesteca informatii despre alte firme, realmente neserioase, cu reclamantele si tragea concluzii care nu apareau in niciuna dintre sursele citate.

Rezumatul deschidea cu o confirmare categorica a intrebarii - in original, "Da, [editura reclamanta] este cunoscuta pentru practici de afaceri necinstite..." -, urmata de o structura proprie: un rezumat introductiv, o lista cu "Caracteristicile presupusei inselatorii" si o sectiune de recomandari, "Ce puteti face".

"Mai presus de toate, "Rezumatul cu AI" contine afirmatii care nu se regasesc deloc in rezultatele cautarii", a retinut instanta - niciunul dintre linkurile afisate nu stabilea legatura dintre reclamante si firmele dubioase. Editurile au trimis o notificare de incetare, insa Google nu a reactionat corespunzator, arata hotararea.

Apararea Google, respinsa. Instanta a facut o paralela cu dreptul presei, unde un editor raspunde pentru un titlu sau un fragment care se intelege independent, chiar daca cititorul nu deschide articolul intreg.

In proces, Google a sustinut ca utilizatorii pot verifica singuri sursele citate pentru a vedea daca rezumatul este corect si ca, in general, acestia "stiu ca informatiile generate cu AI nu ar trebui crezute orbeste". Instanta a respins argumentul: posibilitatea de a infirma o afirmatie prin cercetari suplimentare nu "scuteste de regula de raspundere pentru acea afirmatie", iar rezumatul era "de sine statator", cu un continut care se intelege singur. Instanta a facut o paralela cu dreptul presei, unde un editor raspunde pentru un titlu sau un fragment care se intelege independent, chiar daca cititorul nu deschide articolul intreg. Textul hotararii este explicit: "[...] posibilitatea ca o afirmatie sa fie infirmata prin cercetari suplimentare nu scuteste, de regula, de raspunderea pentru acea afirmatie.

Acest lucru este recunoscut in cazul cititorilor grabiti, asa-numitii "cititori de prima pagina", atunci si in masura in care afirmatia este, si fara o lectura suplimentara, de sine statatoare si completa; la fel, in cazul teaserelor inteligibile prin ele insele de pe o pagina de internet sau o aplicatie.

Aceleasi consideratii trebuie sa se aplice si "Rezumatului cu AI": si acesta este inteligibil prin el insusi, contine o afirmatie de sine statatoare, cu un continut inteligibil in mod independent si fara niciun indiciu privind alte posibilitati de interpretare sau privind nesiguranta continutului, astfel incat utilizatorii nu au, de regula, niciun motiv sa verifice suplimentar raspunsul afisat", se arata in motivarea instantei. De altfel, studiile arata ca utilizatorii aproape niciodata nu apasa pe sursele din spatele rezumatelor AI - un studiu Pew citat in context (nu in hotarare) indica o rata de circa 1%.

Decizia trebuie totusi tratata cu prudenta: este o masura provizorie, pronuntata in prima instanta de un singur tribunal regional, fara acordarea de daune, si care poate fi atacata. Presa germana se asteapta ca Google sa formuleze apel, iar rationamentul instantei nu a fost inca testat in caile de atac. Compania nu a comentat public hotararea.

Rationamentul - operatorul raspunde pentru afirmatiile pe care AI-ul le "inventeaza" si care nu se regasesc in nicio sursa - ar putea fi preluat si in alte jurisdictii si extins la alti furnizori de raspunsuri generate de AI, de la ChatGPT la Claude sau Perplexity.

Contextul tehnic alimenteaza discutia: potrivit unei analize a startup-ului Oumi pentru New York Times, AI Overviews bazate pe modelul Gemini 3 ar oferi raspunsuri corecte in circa 91% din cazuri - suficient pentru uzul curent, dar, la scara Google, asta inseamna milioane de raspunsuri gresite. Aceeasi analiza sustine ca 56% dintre raspunsurile corecte nu pot fi confirmate prin sursele citate.