Burse

Compania de stat Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producator de energie electrica din Romania, se confrunta cu conditii hidrologice severe, iar impactul asupra productiei va depinde de durata si de intensitatea acestora, a spus miercuri Iulius-Dan Plaveti, presedintele directoratului, in prima teleconferinta cu investitorii de la preluarea mandatului, dupa publicarea rezultatelor pe primul semestru.

"Ne confruntam in prezent cu conditii hidrologice nefavorabile si severe. In calitate de producator hidro, suntem expusi in mod natural la variatia disponibilitatii apei, iar amploarea impactului asupra productiei va depinde atat de durata, cat si de severitatea acestor conditii", a spus Plaveti, care a preluat mandatul de CEO in iunie 2026.

El a aratat ca, incepand din iulie, debitul Dunarii a coborat semnificativ sub mediile multianuale, sub 1.400 de metri cubi pe secunda pe sectiunea Bazias - Portile de Fier II, la intrarea in tara. "Monitorizam indeaproape nivelurile din lacurile de acumulare si debitele raurilor si ne adaptam continuu strategia de productie si strategia comerciala la resursa hidrologica disponibila", a adaugat el.

Plaveti a spus ca, in pofida acestor evolutii, compania ramane "fundamental bine pozitionata", sustinuta de baza de active regenerabile, de bilant, de cresterea activitatii de furnizare si de programul de investitii.

La 30 iunie, Hidroelectrica avea numerar net ajustat de circa 4,35 miliarde de lei, iar investitiile realizate in primul semestru au fost de 276 milioane lei, dublu fata de aceeasi perioada din 2025, dintr-un buget anual de aproximativ 1,4 miliarde de lei. Compania are o capitalizare de 83 mld. lei, fiind cel mai valoros emitent de la Bursa de Valori Bucuresti. Actiunile cresteau miercuri cu aproape 3% la 185 lei.

La finalul conferintei, seful companiei a revenit asupra subiectului: "Trecem printr-o perioada destul de dificila din cauza hidrologiei cu care ne confruntam. Cu siguranta vom lua toate masurile necesare pentru a pastra nivelurile din lacurile de acumulare. Urmarim nivelul productiei si, pe baza lui, ne vom ajusta politica comerciala."

Conducerea nu a oferit cifre pentru lunile iulie si august. Radu Ioan Constantin, membru al directoratului care exercita temporar atributiile de director financiar, a spus ca astfel de date vor fi comunicate prin rapoartele periodice: "Credem ca este potrivit sa oferim cifre de productie prin cadrul rapoartelor noastre obisnuite, mai degraba decat sa comentam perioada lunilor iulie si august, pentru ca nu putem anticipa exact ce se va intampla nici cu centrala de la Cernavoda."

Intrebat despre forta majora declarata de Nuclearelectrica si despre volumele contractate pentru semestrul al doilea, Constantin a spus ca nu se asteapta ca situatia sa se prelungeasca si ca "volumele cumparate de Hidroelectrica de la Nuclearelectrica nu sunt substantiale in contextul portofoliului nostru general". Orice reducere temporara poate fi acoperita prin combinarea productiei proprii cu achizitii suplimentare din piata, a precizat el, fara sa dea cantitati, care urmeaza sa fie prezentate in raportarea de dupa luna septembrie.

Rezultatele semestriale au fost obtinute inainte de deteriorarea hidrologiei. Productia neta a fost de 7.070 GWh, cu 17% peste primul semestru din 2025, dar sub media ultimilor zece ani, potrivit conducerii. Veniturile au ajuns la 6.047 milioane lei, in crestere cu 40%, iar profitul net la 2.571 milioane lei, cu 62% mai mare. Portofoliul de furnizare a ajuns la 1,4 milioane de locuri de consum, in crestere cu 83%.

Al doilea element semnalat de Plaveti este majorarea tarifului pentru apa uzinata, modificat prin Legea nr. 155 din 20 iulie 2026. Tariful a crescut cu 7,32%, de la 37 lei/MWh la 39,71 lei/MWh, iar compania estimeaza o majorare cumulata de pana la 35% la finalul anului 2029, care ar duce la o crestere a costurilor totale cu 6-9%, in functie de nivelul productiei din fiecare an. Ponderea apei uzinate in costurile totale ar putea ajunge de la 16-17% in prezent la 22-23% in 2029.

Plaveti a mai spus, la o intrebare privind transparenta, ca renuntarea la publicarea indicatorilor operationali preliminari a fost o exceptie legata de pregatirea raportului si de clarificarea situatiei tarifului la apa si ca practica va fi reluata.