Opinii

Romania nu este doar in recesiune tehnica, este intr-o criza economica structurala. Consecintele crizei economice au efect de contagiune in criza sociala si politica. 80% dintre romani percep asta si declara ca directia in care se indreapta Romania este una gresita. Percep ceea ce se vede si in realitate - politicile publice nu asigura echitate si justitie sociala, masurile de austeritate sunt in povara majoritatii romanilor cu venituri mici si medii. Fundamentarea, secventialitatea, gradualitatea masurilor si implementarea lor este gresita.

Romania se afla intr-o criza sociala profunda. Acutizarea unor probleme sociale structurale se manifesta din cauza crizei economice profunde in care a intrat Romania. De la criza bugetara rezolvabila, prin pachetul de austeritate prost gandit si gresit implementat - s-a ajuns la o criza economica comparabila cu cea din pandemie si chiar criza din 2009-2011. Asezarea, din nou, a poverii masurilor de ajustare fiscal-bugetara pe 95% din populatia Romaniei - cea cu venituri reduse si aflata in clasa de mijloc - a condus la destructurarea plasei de siguranta sociala tesuta in ultimii ani, la polarizare economica si sociala accentuata si la explozia riscului de saracie si excluziune sociala. Pachetul de masuri prost fundamentat a condus deja la cea mai dramatica scadere a puterii de cumparare a salariilor din ultimii 15 ani si a pensiilor din ultimii 25 de ani. Si mai grav, 54.000 de salariati au disparut din mai pana in prezent, ilustrand eliminarea celui mai bun instrument de protectie sociala activa - pierderea locului de munca.

Astazi analizez evolutia principalilor indicatori relevanti pentru starea sociala a Romaniei. Scaderea efectivului salariatilor, reducerea ratei ocuparii si accelerarea somajului in randul tinerilor, puternica polarizare a veniturilor din salarii si pensii si reducerea puternica a puterii de cumparare a acestora sunt semne evidente ale unei crize sociale ce risca sa se adanceasca. Semnale ce indica o accentuare a saraciei si excluziunii sociale si a deprivarii materiale.

Salariati, locuri de munca. Efectivul salariatilor a scazut cu 54.000 in perioada mai 2025-ianuarie 2026. Conform datelor oficiale publicate de Institutul National de Statistica, in perioada descrisa mai sus, efectivul salariatilor in Romania a scazut de la 5.175.900 persoane in mai 2025 la 5.121.900 persoane in ianuarie 2026. (Infografic 1) In fiecare saptamana cate o companie anunta ca inchide sau restrange afacerea si da oameni afara. Nu a stat si nu sta nimeni de vorba cu ei, sunt prea putine masuri luate pentru pastrarea/cresterea investitiilor si mentinerea locurilor de munca. Structural este faptul ca 79% din concedieri (42.400 persoane) sunt din industrie. (Tabel 1)

Infografic 1

Tabel 1

Iata cateva exemple de concedieri si suspendari de activitate in Romania in perioada mai 2025 - martie 2026, date publice: Haier Tech (productie electrocasnice (frigidere), Prahova, 519 concedieri; Adient Automotive (productie scaune auto), Prahova, 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto / cablaje), Arad (Ineu), 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto), Arad / Bihor, 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive) (sisteme electronice pentru industria auto), Iasi / Sibiu / Timis, 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie / productie otel), Hunedoara, 477 concedieri; Automobile Dacia (auto), Arges (Mioveni), 1.200 concedieri / reducere personal; JTEKT Romania (productie rulmenti pentru industria auto), Teleorman (Alexandria), 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (productie energie), Gorj / Dolj, 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare si dezvoltare sisteme electronice auto), Iasi, 79 concedieri; Fabrica componente auto Oradea, Bihor, 120 concedieri; Liberty Galati (Sidex) (siderurgie / productie otel), Galati, 3.000 angajati in somaj tehnic; Azomures (productie ingrasaminte chimice), Mures, 600 angajati in somaj tehnic; Contractori industriali Azomures (servicii industriale / mentenanta / logistica), Mures, 1.500 locuri de munca afectate indirect. Deci un total impact estimat doar din aceste exemple de 13.366 salariati concediati.

Ocupare si somaj. Rata ocuparii (15-64 ani) a scazut in anul 2025 la 63%, fiind mai mica cu 0,8 puncte procentuale fata de anul anterior, conform datelor oficiale INS. Somajul in randul tinerilor s-a accelerat.

In ultimele doua trimestre din anul 2025, rata ocuparii a scazut abrupt, de la 63,4% in Q3 2025 (cu 0,1 pp mai mare decat trimestrul anterior) la 62,6% in Q4 2025. Din Infograficul 2 se poate observa evolutia ratei ocuparii (15-74 ani), pe grupe de varsta in perioada 2017-2025.

Infografic 2

Cea mai mare problema din perspectiva ocuparii se regaseste in randul tinerilor (15-24 ani). De altfel, analiza evolutiei ratei somajului in randul tinerilor releva o inrautatire abrupta, de la 22,9% in Q2 2025 la 29,4% in Q4 2025. Un simptom structural, avand in vedere ca incidenta somajului de lunga durata in randul tinerilor a variat intre 42 si 55% in ultimii ani. Putem spune ca, intr-o mare masura, analog situatiei din pandemie si a crizei financiare, tinerii suporta povara crizei economice si sociale in care se afla Romania.

Polarizarea economica si sociala accentuata. Masurile inechitabile au facut ca povara cea mai mare sa fie pusa pe romanii cu venituri mici si cei din clasa mijlocie. Conform Eurostat, in anul 2025, Romania a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) si cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate in functie de marimea si structura gospodariei).

Interesant, puternica polarizare a veniturilor salariale se vede si din structura acestora, Romania inregistrand o baza mare a salariatilor cu venituri mici. Actualizarea datelor INS privind repartizarea salariatilor cu program complet in functie de veniturile nete indica faptul ca 63% dintre salariatii romani cu program complet au venituri nete sub 1000 euro si 92% din total au venituri nete mai mici de 2000 euro net lunar. Estimarea arata un venit net median la nivelul salariatilor cu program complet de 830 euro, adica 4233 lei lunar (Infografic 3) .

Infografic 3

Si la structura veniturilor tip pensie de asigurari sociale de stat se observa o polarizare accentuata, cu o baza mare a pensiilor mici. Iata de exemplu, ultimele date oficiale publicate de Casa Nationala de Pensii arata ca pensia medie in sistem este de 2782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1500 lei lunar si peste jumatate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2500 lei lunar (Infografic 4).

Infografic 4

Saracie, excluziune sociala si deprivare materiala severa. Consiliul Fiscal arata ca "ajustarea fiscala are un caracter regresiv, care a afectat mai ales cetatenii cu venituri foarte mici". Conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 romani traiesc in risc de saracie si excluziune sociala, din care 3.148.000 in zona rurala (conform datelor Eurostat pentru anul 2025). Ponderea angajatilor care traiesc in risc de saracie este in Romania de 10,8% din total, pe locul 4 dupa Luxemburg, Bulgaria si Spania, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2025. 3.160.000 romani traiesc in deprivare materiala si sociala severa. 758.000 dintre acestia sunt copii, cu varsta mai mica de 18 ani. Puterea de cumparare. Asistam la cea mai puternica cadere a puterii de cumparare a salariilor din ultimii 15 ani. Sunt 8 luni de scadere consecutiva a puterii de cumparare a salariilor. In industrie si Constructii, puterea de cumparare a scazut cu 6%. Ultimele date oficiale INS indica cea mai mare scadere a puterii de cumparare - in perioada mai 2025 - februarie 2026: in Invatamant exista o cadere record a puterii de cumparare minus 14%, in Administratie minus 14% iar in Sanatate minus 10% (Infografic 5).

Infografic 5

In ultima perioada, datele statistice oficiale indica cea mai abrupta reducere a puterii de cumparare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6) .

Infografic 6

In concluzie, destructurarea plasei de siguranta sociala din ultima perioada arunca Romania intr-o criza sociala, suprapusa crizei economice. Fragmentarea societatii si polarizarea economica si sociala sunt premise ale cresterii incertitudinii la nivel economic si politic.

Ceea ce traim astazi este un efect al unei abordari reductioniste asupra economiei. Obiectivul final al oricarui set de politici publice trebuie sa fie bunastarea cetatenilor. Reconstruirea unei plase de siguranta sociala care sa demonstreze echitate este singura sansa pe termen mediu si lung pentru Romania.