Eveniment

Programul de guvernare depus sambata la Parlament de premierul desemnat Siegfried Muresan propune o serie de masuri pentru piata muncii, fiscalitate, investitii si piata de capital, printre care revenirea TVA la 19% atunci cand situatia bugetara o va permite, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat si flexibilizarea muncii cu timp partial.

Documentul porneste de la obiectivul de a avea "mai multi oameni care muncesc, mai putine stimulente pentru nemunca", prin intrarea mai rapida pe piata muncii, iesirea mai tarzie din activitate si adaptarea regulilor de munca la economia actuala.

In zona pensiilor, programul prevede eliminarea pensionarii anticipate in sistemele in care pensionarile au loc prea rapid, precum si interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege aflat in Parlament si adoptat deja de Senat.

Pe partea fiscala, programul prevede scaderea TVA la 19% "de indata ce Romania isi va permite", mentinerea cotei unice si eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, IMCA, de la 1 ianuarie 2027, fara amanare.

Tot in domeniul TVA, este propusa o singura extindere, pentru 12 luni, pana la 31 iulie 2027, a termenului pentru aplicarea cotei de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate pana la 31 decembrie 2025. Programul precizeaza ca nu vor exista prelungiri ulterioare.

Pentru piata muncii, documentul propune stimularea mobilitatii fortei de munca intre zonele cu somaj si cele cu deficit de personal, revizuirea Legii dialogului social si a contractelor colective de munca ce prevad "drepturi exagerate", precum si flexibilizarea muncii cu timp partial si a muncii sezoniere, cu contributii proportionale cu venitul efectiv.

Programul mai prevede reformarea ajutoarelor sociale prin retragerea graduala a acestora odata cu angajarea si conditionarea beneficiilor pentru persoanele apte de munca de participarea la munca sau la programe de formare.

Guvernul ar urma sa continue si subventia pentru tinerii NEET, program european finantat pana in 2029. Angajatorii primesc 2.250 de lei pe luna timp de 12 luni pentru fiecare tanar cu varsta intre 16 si 30 de ani, inregistrat ca somer la ANOFM, cu obligatia de a mentine raportul de munca pentru cel putin 18 luni.

Programul isi asuma pastrarea masurii si in urmatorul exercitiu financiar european, precum si extinderea, prin instrumentele existente, a subventiei la angajare pentru absolventii de studii tehnice incadrati ca juniori in industria IT in primele 12 luni. Tinta este de 5.000 de juniori integrati anual pana in 2030.

Invatamantul dual si ucenicia ar urma sa fie extinse, cu facilitati pentru companiile care formeaza si angajeaza, iar finantarea programelor de formare profesionala pentru companii ar urma sa fie legata de rezultatul efectiv, respectiv angajarea si mentinerea oamenilor in munca.

O alta masura vizeaza revenirea mai rapida a parintilor pe piata muncii, inclusiv prin dezvoltarea creselor si a programului prelungit.

Persoanele care au dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului si aleg sa revina la munca dupa primele sase luni de la nasterea copilului ar urma sa poata primi in continuare indemnizatia, concomitent cu veniturile salariale. Potrivit programului, masura urmareste sa incurajeze revenirea parintilor la munca fara pierderea beneficiilor acordate pentru cresterea copilului.

Pentru copii este propus si "Contul Viitorului", un mecanism prin care parintii vor putea deschide, in primul an de viata al copilului, un cont de economii si investitii pe numele acestuia, cu facilitatile fiscale prevazute de Legea Conturilor de Economii si Investitii, care ar urma sa se aplice din 2027.

Programul include si sprijin pentru chirie destinat studentilor care lucreaza, verificarea calitatii de angajat urmand sa se faca prin contributiile aferente salariului platite la bugetul de stat.

In domeniul protectiei sociale, documentul propune criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, iar combaterea muncii la negru ar urma sa se faca prin controale bazate pe analiza de risc.

Pe partea de debirocratizare, programul introduce principiul "o singura raportare catre stat", potrivit caruia institutiile publice nu vor mai putea solicita companiilor informatii care se afla deja in posesia altei institutii.

Pentru fiecare obligatie administrativa noua ar urma sa fie eliminate doua obligatii existente, cu un cost administrativ cel putin echivalent. Raportarile semestriale ar urma sa fie eliminate, iar timpul necesar conformarii fiscale ar trebui redus cu 25% pana in 2028.

Investitiile productive ar urma sa fie sustinute prin amortizare accelerata si deduceri pentru investitii in tehnologie, automatizare, digitalizare si eficienta energetica. Programul propune si un ghiseu unic si termene maxime pentru avizele si autorizatiile necesare investitiilor.

Pentru industrie, documentul prevede facilitarea investitiilor companiilor in productie proprie de energie, stocare si eficienta energetica.

Programul include si un pachet de sprijin pentru HoReCa, construit in jurul primei pentru turismul incoming, unui OMD national care sa coordoneze promovarea turistica si integrarea retelei de OMD-uri, digitalizarii fisei de cazare si adaptarii legislatiei pentru inchirierile pe termen scurt.

Banca de Investitii si Dezvoltare ar urma sa devina un instrument pentru mobilizarea capitalului privat si dezvoltarea proiectelor in parteneriat public-privat, cu o conducere selectata competitiv pana la 31 martie 2027. Sprijinul public ar urma sa se mute de la granturi catre garantii si credite.

Prin BID sunt prevazute si instrumente de capital de risc si co-investitie alaturi de capitalul privat pentru companiile aflate in crestere, cu prioritate pentru sectorul tehnologic.

Pe piata de capital, programul propune eliminarea barierelor de acces semnalate de MSCI, cu obiectivul obtinerii statutului de piata emergenta, precum si listarea unor pachete minoritare la companiile de stat, fara pierderea controlului strategic.

Pentru companiile private romanesti, documentul urmareste diversificarea surselor de finantare dincolo de creditul bancar prin sustinerea listarilor, reducerea costurilor administrative pentru dobandirea calitatii de emitent la Bursa de Valori Bucuresti, dezvoltarea unei piete de crestere pentru IMM-uri si mentinerea sprijinului din fonduri europene pentru pregatirea companiilor pentru listare.

Programul propune, de asemenea, dezvoltarea industriei fondurilor de investitii printr-o legislatie orientata mai mult catre investitiile in companiile romanesti.