Business international

Ucrainenii au nevoie de mancare, iar in Ucraina se duce o batalie apriga pentru aprovizionarea magazinelor si aprozarelor cu legume, fructe si lactate. Pentru ca duc lipsa de bani, de infrastructura de procesare si pentru ca se lupta si cu costuri in crestere, la care se adauga seceta, fermierii ucraineni pierd, in timp ce importurile de la fermierii straini castiga teren accelerat. Romanii si-au creat o bresa pe piata ucraineana cu castravetii. Ucraina importa castraveti din Romania. Polonezii ataca agresiv pe segmentul lactate procesate si mai ales branza, unde si fermierii romani au traditie.

Anul trecut, Ucraina si-a majorat importurile de rosii cu 32,5%, la 105.000 de tone, iar pe cele de castraveti cu 46,3%, la 71.000 de tone, fata de 2024, potrivit serviciului de statistica al autoritatilor vamale. Ca valoare, cele mai multe importuri de rosii au venit din Turcia (82,3%), Polonia (7,3%) si Olanda (1,9%). Cei mai mari furnizori de castraveti au fost Turcia (83,5%), Romania (7,6%) si Polonia (4,6%). In anul anterior, la castraveti clasamentul era altul: Turcia (73,6%), Polonia (11,8%) si Romania (4,9%). Aceasta inseamna ca fermierii romani au reusit sa castige cota de piata in Ucraina, in conditiile in care au atacat si Polonia. Turcia, un furnizor ieftin si cu care Ucraina are o relatie speciala, si-a intarit pozitia de lider. Romania si Polonia sunt state vecine Ucrainei.

La schimb, anul trecut pe piata romaneasca au intrat 1,1% din exporturile de rosii ucrainene. Republica Moldova, si ea stat vecin, a fost principalul cumparator. Polonia, cu o industrie de procesare mai puternica, a fost principalul importator de castraveti ucraineni (54,5%). Cel mai probabil, Ucraina importa legume pentru consum, iar Polonia pentru procesare in industria muraturilor, care sunt foarte apreciate acolo, si cosmeticelor.

De obicei, in statele est-europene, cu traditie in productia de legume, importurile sunt ceva sezonier. Rosiile si castravetii sunt mai ieftini, multumita costurilor mai mici cu incalzirea serelor, in tari cu clima mai calda precum Turcia, Spania si Maroc, si ies mai repede pe piata. Insa in Ucraina importurile au ajuns sa asigure baza consumului si nu doar la legume.

Site-ul de stiri RBC-Ucraina a descoperit de ce branza poloneza este deja mai profitabila decat cea ucraineana pentru retaileri, ca rosiile turcesti sunt disponibile tot timpul anului, iar cartofii din Egipt reusesc sa ajunga pe masa mai devreme decat cei locali.

In sectorul lactatelor, balanta comerciala a trecut de la pozitiv la negativ in doar cinci luni in 2026. In aceasta perioada s-a format un sold negativ cronic al "branzelor" - minus 85,7 milioane de dolari. Acum, Polonia da tonul pe piata lactatelor din Ucraina: ponderea acestei tarii vecine in structura importurilor a crescut de la 3% la 46% in ultimii 20 de ani. Polonia reprezinta 42% din totalul importurilor de produse lactate in Ucraina in termeni valorici.

Majoritatea branzeturilor maturate, a produselor lactate fermentate si a iaurturilor importate de Ucraina sunt din Polonia. Piata ucraineana pare o "victima" usoara avand in vedere ca in 2025 exporturile poloneze de produse lactate au totalizat 3,9 miliarde de euro, plasand cea mai mare economie est-europeana pe locul trei in UE, dupa Germania si Olanda. Iar importurile ucrainene cresc.

In perioada ianuarie-mai 2026, achizitiile de produse lactate din strainanate s-au majorat valoric la toate categoriile cheie: cu 100% la zer, cu 56% la unt, cu 55% la smantana, cu 22% la iaurturi si cu 9% la branzeturi. Astfel, se observa un decalaj structural: Ucraina exporta produse ieftine - cazeina, lapte praf, unt - si importa produse scumpe - branzeturi topite si zer - cu valoare adaugata, create pe baza procesarii profunde a proteinelor.

S-a ajuns in aceasta situatie din mai multe motive. In primul rand, terenul de concurenta nu este echilibrat. Procesatorii polonezi s-au modernizat cu pana la doua miliarde de euro din granturi UE. Cei ucraineni au contractat imprumuturi cu dobanzi si de 18%. Apoi, exista si un decalaj de capacitate. Iar dimensiunea institutionala este diferita. Polonia are ferme mici cu 50 de vaci, dar aproape fiecare litru intra in lantul oficial. Contractele sunt de regula pe termen lung, logistica este buna, transparenta este deplina. Aceasta nu inseamna ca fermierul polonez este mai disciplinat. Asa este construit sistemul. Prin urmare, in conditii de pornire diferite, fabrica ucraineana proceseaza 500 de tone de materii prime pe zi, cea poloneza - 1.500. Exista si distorsiune structurala cheie: jumatate din sectorul privat din Ucraina se afla in afara procesarii oficiale. Gospodariile mici produc lapte, dar nu sunt integrate in lantul industrial. Aceasta inseamna resurse neutilizate. In prezent, doar 60-70% din intreaga capacitate a pietei lactate din Ucraina este vanduta prin canale legale. Agricultura ucraineana in general se chinuie. In primul rand, Ucraina a pierdut din cauza razboiului zece milioane de persoane - consumatori si forta de munca. Din 2022, Ucraina si-a redus suprafetele cultivate si pasunile. Drept urmare, se creeaza penurii de materii prime, in timp ce tarile vecine au surplusuri stabile. Infrastructura - de transport, de export, energetica, de depozitare si de procesare - este distrusa sistematic de rusi. Inflatia si scaderea puterii de cumparare il imping pe producator afara din afacere. De asemenea, conteaza mult si faptul ca Ucraina nu mai are acces sau are acces restrictionat la piete externe.