Eveniment

"Eram deja stabilita in Elvetia, aveam acolo prieteni, job, nici prin gand nu-mi trecea ca ma voi intoarce vreodata in tara. Asta pana cand am vazut un anunt de angajare la Cazinoul din Constanta. Eu sunt din Constanta, am participat la acel interviu, l-am luat, mi-am facut valizele si dupa ani de zile de stat in Elvetia, am revenit aici pentru ca am crezut in acest proiect", spune Miruna, care acum este parte din echipa care gestioneaza cazinoul de la malul marii. Exemplul Mirunei este esential si mai presus de orice discurs politic pentru ca arata, din nou, importanta majora pe care investitiile in patrimoniul cultural le pot avea pe tot lantul. Efortul companiilor implicate in proiectul de restaurare si reconstructie, un parcurs caracterizat printr-o multidisciplinaritate aparte, dublate de eforturile comunitatii de a pastra vie importanta cladirii-simbol si de interesul publicului care vrea sa faca parte din aceasta poveste au devenit o misiune colectiva si transforma Cazinoul din Constanta din patrimoniu static in vector de crestere pe toate planurile.

Ca o introducere personala, de om crescut in Constanta, in aprilie 2012 am pasit pentru prima data in interiorul Cazinoului. Cu auzul afectat de decibelii carelor alegorice patentate de Radu Mazare, zgomot de fond care-l insotea pe cel mai celebru primar pe care l-a avut vreodata Constanta, nu mai credeam vreodata ca voi sta pe balconul Cazinoului refacut si ca ma voi uita la mare. Nici eu, nici prietenii mei, nici parintii mei, nimeni. Cazinoul era punctul terminus al oricarei plimbari pe care o faceam prin centrul vechi, bomboana de pe coliva celui mai frumos oras al Romaniei. Atunci, in 2012, Cazinoul s-a putut vizita gratuit pentru ca trebuia din nou sa inceapa un proiect de renovare. Era ceva indecent, ca si cum mergeai la un priveghi si faceai poze cu mortul. Dar era si ceva imposibil de frumos la interior, acel frumos pe care rar il mai vezi in Romania construita azi. Acel frumos este prezent peste tot pe strazile din centrul vechi al Constantei, este irepetabil si de aceea este obligatoriu sa fie recuperat.

Peretii Cazinoului in 2012 erau incarcati de mucegai si de povara povestilor de iubire scrijelite in tencuiala. Nu erau pliante la intrare, nu-ti explica nimeni nimic, dar puteai sa afli ca Ada dintr-a IX-a E te iubeste si ca cineva l-a apreciat pe Eminem asa de mult incat i-a tatuat numele pe zidurile de un secol ale Cazinoului. Cativa porumbei mai zburau prin camerele goale. Imaginea aceasta m-a bantuit ani si ani de zile pentru ca era imaginea neputintei. Unde in lume mai vedeai asa ceva? Unde in lume cea mai importanta cladire a unui oras era o rana vie? Anul acesta am revenit la Cazinou, eu si 150.000 de oameni, dar nu pentru a asista la un priveghi, ci pentru a impartasi un gand extrem de optimist, acela ca efortul colectiv poate uneori misca lucrurile care conteaza pentru toti.

Anamaria Misa, director general, Cazinoul Constanta: Avem o sansa istorica sa reusim sa dezvoltam o platforma culturala pe baza cladirii iconice care este oricum expusa unui numar foarte mare de oameni. Ambitia noastra este ca in trei ani Cazinoul sa fie un punct strategic, o locomotiva pentru intreaga zona, dar si parte dintr-o propunere culturala integrata demna de un oras port european.

Putina istorie

Construit intre 1903 si 1910, Cazinoul din Constanta reprezinta una dintre cele mai importante expresii ale stilului Art Nouveau din Romania. Un reper arhitectural, inaugurat sub patronajul regelui Carol I, Cazinoul din Constanta este, cu siguranta, unul dintre cele mai relevante elemente ale peisajului cultural de la Marea Neagra, se arata intr-un material publicat de revista Tomis si semnat de arhitecta Irina-Petra Gudana.

"Cazinoul din Constanta a transformat experienta falezei si a bulevardului Regina Elisabeta in urma cu 115 ani, si a devenit un simbol al orasului. In decursul istoriei sale, a traversat doua razboaie mondiale, cutremure si transformari abuzive, suferind pierderi semnificative, si, cu toate acestea, valorile sale au supravietuit. A fost loc pentru ceremonii, spital de campanie, victima a bombardamentelor, pacient in reparatii, loc pentru sarbatori, restaurant, loc pentru expozitii, loc pentru nimeni, spatiu de zbor pentru porumbei, iar valorile sale au supravietuit", scrie arhitecta.

Proiectul initial al Cazinoului din Constanta a fost realizat de catre arhitectul Daniel Renard. In 1904, schimbarile politice au dus la adoptarea temporara a planurilor arhitectului Petre Antonescu, insa revenirea liberalilor a readus proiectul Renard in prim-plan. In 1908, la initiativa lui Anghel Saligny, s-a introdus utilizarea betonului armat proiectat de Gogu Constantinescu. Structurile metalice au fost realizate sub coordonarea lui Saligny, iar extinderile ulterioare au implicat colaborarea lui Elie Radu, Ion Mincu si Dimitrie Maimarolu.

Revenind in anii care au precedat deschiderea santierului, in 2018 a fost inclus in lista Europa Nostra a celor mai periclitate monumente, fapt ce a tras un semnal de alarma si a contribuit la declansarea procedurilor necesare pentru reabilitarea Cazinoului din Constanta.

Un santier aproape imposibil

In 2019 a fost finalizata selectia pentru contractul castigator - asocierea Remon Proiect S.R.L. (proiectant general - sef proiect complex arh. Constanta Carp), Profesional Construct S.R.L. (proiectant rezistenta si consolidare structurala - prof. dr. ing. Paul Ioan), Tehnoinstal S.R.L. (ing. Eduard Socaci) si Aedificia Carpati S.A. (antreprenor general si lider de asociere - director ing. Petre Badea, manager de contract ing. Marius Stan). In perioada 2020-2025 au avut loc lucrarile pentru restaurarea Cazinoului din Constanta, proiect finantat in totalitate de Guvernul Romaniei prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei si implementat de Compania Nationala de Investitii. Valoarea totala a proiectului a fost de circa 40 de milioane de euro, suma la care s-a ajuns dupa mai multe ajustari.

"Timp de 5 ani Cazinoul din Constanta, ca intreaga tara, a cunoscut o pandemie, doi primari, doi presedinti de stat, mai multi ministri si prim-ministri, precum si numeroase momente complicate. Cu toate acestea, lucrarile nu s-au oprit niciodata. Dorinta colectiva de a restaura Cazinoul, de a fi redat publicului sau a fost salvatoare", scrie arhitecta Irina-Petra Gudana.

Proiectul a implicat o retea extinsa de experti si specialisti din domeniile - arhitectura, rezistenta, inginerie geotehnica, restaurare artistica, instalatii, fizico-chimia materialelor, dar si economie, management de proiect, cercetare documentara, comunicare publica si relatii institutionale - necesitand o coordonare multidisciplinara continua, atat in etapa de pregatire cat si in cea de executie efectiva.

"La inceputul proiectului de restaurare in 2020, Cazinoul din Constanta se afla intr-o stare avansata de degradare dupa aproape doua decenii de abandon si lipsa de intretinere. Datorita studiului aprofundat de arhiva am putut intelege etapele in care s-a intervenit de la inaugurare pana in prezent. Astfel, am observat efectele interventiilor din anii 1980, al caror scop consta in reabilitarea spatiilor interioare si a fatadelor - insa maniera in care ele au fost implementate este una discutabila intrucat au afectat partiul originar al cladirii, volumetria si, in final, plastica generala Art Nouveau, prin alterarea multor elemente de fatada si a componentelor artistice de la interior", se arata in descrierea realizata de Remon Proiect.

Astfel, restaurarea din perioada 2020-2025 a urmarit corectarea unor erori istorice, pastrarea materialului istoric valoros si refacerea pe cat de mult posibil a elementelor originare valoroase. "In numeroase situatii restaurarea elementelor existente nu a fost posibila - astfel, toate elementele propuse, nou-realizate, au fost armonizate cu stilul Art-Nouveau", mai spun reprezentantii Remon Proiect.

O cladire pentru o noua lume

O componenta importanta a proiectului a fost refunctionalizarea spatiilor interioare, pentru a permite o utilizare contemporana, fara a altera caracterul monumentului. "Aceasta a fost una dintre provocarile demersului nostru, intrucat ne-am propus refacerea decorului interior conform datelor existente si armonizarea - in mod obligatoriu - a tuturor elementelor nou-propuse cu stratul existent", se mai arata in materialul din Revista Tomis.

Astfel, tema proiectului, asa cum a fost convenita cu beneficiarul, a propus functiuni cu caracter public. "Cazinoul a fost adaptat pentru activitati culturale si de divertisment: spatii expozitionale dedicate mediului marin si istoriei cladirii, o sala de bal, o sala multifunctionala cu scena, cafenea, lobby si lounge-uri in cele mai spectaculoase zone ale cladirii. Toate dublate si conectate la numeroase spatii de servicii, igiena, spatii tehnice, pentru a functiona ca o cladire din secolul XX adusa in secolul XXI", completeaza arhitecta Irina-Petra Gudana, in materialul din Revista Tomis.

Pe 21 mai, anul acesta, santierul Cazinoului s-a incheiat, iar cladirea a fost deschisa publicului care astepta acest moment de ani de zile.

"Am vizitat Cazinoul pentru prima data anul acesta. Cladirea a stat timp de 18 ani inchisa si luase forma concreta a unui regret legat de pasivitatea pentru patrimoniul istoric. Aici putem dezvolta un hub de optiuni culturale, acest loc poate deveni o sursa de imbogatire sociala, culturala, dar si economica. De aceea, obiectivul nostru este sa dezvoltam Cazinoul in afara sezonului estival, pentru ca in timpul verii exista un trafic natural", spune Anamaria Misa, directoarea generala a Cazinoului Constanta, intr-o discutie cu ZF. Anamaria Misa a preluat aceasta functie dupa o activitate bancara de 14 ani, din care ultimii 7 au fost marcati de implicarea ei in comunitate.

"Scopul nostru este de a face cunoscuta cladirea si pentru activitatile culturale, nu numai pentru arhitectura splendida a acesteia. Am dezvoltat proiecte locale, de la deschiderea Casei Sutu pentru vizite, pana la infiintarea primului centru de tineret din oras sau renovarea salii de teatru Studio din cadrul Teatrului de Stat Constanta. M-am nascut aici, traiesc aici si am decis sa accept aceasta misiune de a dezvolta aici o platforma culturala", continua Anamaria Misa.

Noul Cazinou

Primul pas logic a fost implementarea unui program extins de vizite la Cazinou. "Cazinoul a fost deschis sase zile din 7, de la 10 la 21 pe perioada sezonului estival. Inchidem cel de-al treilea trimestru intr-o zona de confort financiar dupa ce am avut peste 150.000 de vizitatori in mai putin de 3 luni." De pe 8 septembrie, programul de vizitare este de marti pana joi, intre orele 10-18, iar de vineri pana duminica intre 10-20.

Obiectivul major este de a integra Cazinoul in tesatura Constantei si de a crea interes dincolo de sezonul estival, lucru pe care orasul in sine nu l-a reusit pana acum.

"Am inaugurat Cazino Concept, shop-ul unde mereu vom testa produse. In octombrie vom demara licitatia pentru spatiul dedicat unei cafenele, unde de la bun inceput avem inserate filtre de calitate. In extra sezon vrem sa construim propuneri pentru noi categorii de public. Vom comunica in curand noile expozitii si atelierele pentru copii si tineri. Structura interioara a Cazinoului ne permite sa construim un discurs care sa fie pe intelesul celor mici."

Dincolo de bilete, shop sau viitoarea cafenea, partea de evenimente va fi un generator de business pentru Cazinou. "O alta sursa de venituri, pentru bugetul de dezvoltare depinde de veniturile pe care noi reusim sa le generam. Vorbim aici despre doua categorii de evenimente: cele pe care le putem gazdui, dar si productiile proprii pentru care am demarat deja o serie de dialoguri, cum este cel cu Teatrul de Stat Constanta", mai spune Anamaria Misa. Obiectivul este cat poate de clar. Cazinoul trebuie sa se autosustina financiar.

"De aceea este si aceasta preocupare pentru diversificare. Avem o sansa istorica sa reusim sa dezvoltam o platforma culturala pe baza cladirii iconice care este oricum expusa unui numar foarte mare de oameni. Ne uitam la fondurile europene, dar si la comunitatea din jurul nostru. Speram ca in primavara sa avem deja cafeneaua deschisa. Este un proces de durata pentru ca nu putem disocia imaginea Cazinoului de experienta oferita in cafenea."

Un alt plan este de a face din cladirea Cazinoului un spatiu pentru interactiuni culturale, asa cum este orasul in sine. "Ne uitam la colaborari externe si am pornit pe acest drum in doua directii. Prima dintre ele este Viena datorita calitatii exceptionale a peisajului cultural vienez, iar a doua este Istanbulul pentru ca Dobrogea este in sine un mozaic etnic. Am pornit discutiile si ne gandim la teme viitoare pe care sa le exploram intr-un continut cultural comun."

Cazinoul are astfel abilitatea de a deveni un vector de crestere pentru comunitatea sa, nu doar de innobilare culturala, dar si de inzestrare economica.

"Ambitia noastra este ca in trei ani Cazinoul sa fie un punct strategic, o locomotiva pentru intreaga zona, dar si parte dintr-o propunere culturala integrate demna de un oras port european", conchide Anamaria Misa.

Zecile de santiere din centrul vechi al Constantei transmit acelasi mesaj. La Hotelul Intim se lucreaza, vechiul Hotel Palace intra in renovari, Casa cu Lei sau Sinagoga, o bijuterie, sunt in lucru. Zgomotul de bormasini, praful de constructii inseamna acum mai mult decat sunetul sau briza marii in liniste. Si toate pornesc de la Cazinou pentru ca acesta nu este orice cladire.

"Cazinoul nu este inca o casa boiereasca de pe o strada ascunsa", spune o locuitoare din Constanta. "Cazinoul era acolo, in vazul lumii, te privea in ochi, si ti se facea rusine ori de cate ori treceai pe langa el, in anii de abandon. Cazinoul acela este oglinda orasului. Mereu am avut senzatia ca pana cand cazinoul nu se va ridica, nu se va intampla nimic aici. Si asa este, dovada fiind toate santierele care zumzaie acum in centrul vechi al Constantei, plin de vizitatorii Cazinoului refacut", conchide ea.

Etapele unui santier de importanta nationala

￢ In decembrie 2019 a fost finalizata selectia si s-a semnat contractul pentru proiectul "Consolidare si restaurare Cazino Constanta".

￢ Finatator: Guvernul Romaniei prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Admnistratiei

￢ Implementare de lucrari: Compania Nationala de Investitii

￢ Beneficiar: Primaria Municipiului Constanta

￢ Acocierea castigatoare a fost compusa din: REMON PROIECT S.R.L. - proiectant general, PROFESIONAL CONSTRUCT PROIECTARE S.R.L. - proiectant consolidare structural, AEDIFICIA CARPATI S.A. - antreprenor general si lider de asociere, TEHNOINSTAL S.R.L. - executie instalatii electrice.

￢ Durata lucrarilor de consolidare si restaurare: aprilie 2020 - martie 2025

￢ Valoarea lucrarilor: circa 40 mil. euro

￢ Data redeschiderii oficiale: 21 mai 2025

2012

2025

Proiectul de restaurare din 2020 a vizat nu doar restaurarea fidela a Cazinoului din Constanta, ci si adaptarea acestuia la un nou scenariu de utilizare, care sa permita integrarea cladirii in circuitul public, ca spatiu multifunctional cultural si de divertisment.

Restaurarea din perioada 2020-2025 a urmarit corectarea unor erori istorice, pastrarea materialului istoric valoros si refacerea pe cat de mult posibil a elementelor originare valoroase. In numeroase situatii restaurarea elementelor existente nu a fost posibila - astfel, toate elementele propuse, nou-realizate, au fost armonizate cu stilul Art Nouveau.

Fotografii: Aedificia Carpati & A New Film