Eveniment

￢ Reprezentantii a doua agentii de evaluare financiara - Fitch si Moody's - sunt in aceasta saptamana la Bucuresti, in vederea pregatirii rapoartelor lor privind ratingul suveran al tarii ￢ Criza politica amplifica temerea unei retrogradari care ar putea avea consecinte semnificative asupra echilibrului subred al economiei ￢ Ratarea obiectivelor de atragere a fondurilor din PNRR (inca 8,4 mld. euro de luat de la UE pana la 31 august) va afecta deficitul bugetar si, implicit, ratingul suveran.

Fitch Ratings isi va publica raportul la 31 iulie, iar Moody's la 11 septembrie. Cel mai probabil, agentiile de rating nu vor cauta nod in papura, cu atat mai mult cu cat finantele tarii sunt inca in echilibru, in ciuda crizei politice. Situatia este complicata la nivel mai larg, nu doar la nivelul Romaniei. Nimeni nu se asteapta, in acest an, la performante din partea economiei Romaniei. Si guvernul, si Comisia Europeana vad o crestere economica de doar 0,1%. Acest procent este mai degraba enuntat in joaca pentru ca, in mod practic, inseamna o stagnare a economiei sau chiar, poate, o usoara recesiune, dar nu una grava. Important este ca, in ciuda framantarilor politice, elementele esentiale ale bugetului raman in echilibu.

Deficitul inca poate fi mentinut

Deficitul bugetar a fost, la cinci luni din an, de doar 1,7% din PIB, fata de 3,3% din PIB in aceeasi perioada a anului trecut. De aceea, sunt perspective bune ca Romania sa poata sa conserve tinta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pe care si-a propus-o prin legea bugetului, tinta agreata de Comisia Europeana si, tacit, de agentiile de evaluare financiara, care, oricum, prin rapoartele deja intocmite au pus investitorii in garda. Acestia din urma penalizeaza Romania prin randamentele cerute - Romania se imprumuta acum la cel mai inalt nivel din Uniunea Europeana (6,8%, yieldurile la zece ani), desi datoria ei publica, de 60% din PIB, nu este una din cele mai mari din UE.

Un derapaj ar putea insa costa ratingul suveran. Ultima data Romania a fost incadrata in categoria "junk" in toamna lui 2008, din cauza crizei financiare din care Romania a iesit destul de sifonata. Ratingul a fost imbunatatit abia in 20211 si 2014.

Cum ar putea fondurile UE sa afecteze ratingul suveran

Parlamentul a votat, in acest an, un buget cu venituri de 783 mld. lei si cheltuieli de 865 mld. lei, cu un deficit de 128 mld. lei. Din veniturile bugetului, 104 mld. lei (20 mld. euro) ar urma sa fie fonduri UE - fonduri structurale, fonduri din PNRR si subventii agricole. Din PNRR, Romania a avut de absorbit, la inceputul anului, 11 mld. euro (sume nerambursabile si imprumuturi). La acest moment, mai are de atras 8,4 mld. euro. Si mai este doar o luna si jumatate pana la inchiderea PNRR. Pentru a incheia cu bine PNRR, Parlamentul trebuie sa adopte mai multe legi (sase la numar), intre care legea salarizarii, discutata de ani de zile, indelung disputata. Dar Parlamentul este in vacanta, guvernul este demis si legat de maini si de picioare. Iar partidele nu se grabesc sa investeasca un guvern cu atributii depline. Iar unele partide sustin ca nu vor adopta legile necesare PNRR, fara dezbatere consistenta si fara amendamentele lor. Guvernul demis nu poate adopta ordonante de urgenta si nici nu-si poate angaja raspunderea in Parlament. Deci, totul este la mana parlamentarilor. Daca aceste legi, sase la numar, nu sunt adoptate la termen, se pierd, automat, 5 miliarde de euro (26 mld. lei) care fusesera contabilizati la venituri. 26 mld. lei inseamna aproape 1,3% din PIB-ul estimat de 2.056 mld. lei pentru acest an. In acest caz, una din doua: ori sunt reduse cheltuielile cu 26 mld. lei, pentru incadrarea in tinta de deficit (lucru foarte greu si greu si din cauza situatiei politice sufocante), ori deficitul bugetar se majoreaza cu 1,3% din PIB. Aici este marea problema si responsabilitatea partidelor politice. Pentru ca, daca banii din PNRR nu mai vin, nu sunt afectare doar investitiile, ci si ratingul suveran. Agentiile de evaluare financiara ar putea penaliza Romania si, atunci, recesiunea cu greu va putea fi evitata.

Dainel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, a spus ieri la Digi 24: "Daca Romania ajunge in situatia de risc suveran retrogradat la junk, ar creste costurile de imprumut. Vom avea o recesiune. Eu vad o recesiune, nu adanca, dar ea ar putea sa ne afecteze pe toti mai mult, pentru ca avem nevoie de acesti bani (banii de la UE - n. red.). Starea de spirit va fi mai rea. Populatia este foarte nervoasa".

Ministrul roman de finante, Alexandru Nazare, este optimist. Ministerul de Finante a fost vizitat ieri de expertii de la Fitch. Inainte de aceasta vizita, vinerea trecuta, ministrul a dat asigurari ca finantele, la cinci luni, arata bine si asta e o garantie ca lucrurile nu vor derapa.

De asemenea, el spune ca Romania si-a asigurat, deja, jumatate din necesarul de finantate pentru acest an. Dar noi am trecut de jumatatea anului, ceea ce inseamna ca finantarea pentru semestrul al doilea ramane sub securea agentiilor de evaluare financiara.

Necesarul brut de finantare pentru 2026 (refinantari si acoperirea deficitului bugetar) este, in acest an, de 278 mld. lei (128 mld. lei pentru acoperirea deficitului, daca tinta de deficit ramane la 6,2% din PIB). In primele cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, fata de peste 3% din PIB, in aceeasi perioada a anului trecut. Este un lucru bun, dar este stiut ca marile cheltuieli se fac in a doua parte a anului.

"Este obligatoriu sa mentinem calificativul de rating, pentru ca finantarea Romaniei sa ramana in linie dreapta", admite ministrul de resort.

Ce ar insemna retrogradarea la junk

Retrogradarea ratingului suveran la categoria nerecomandat investitiilor ar putea insemna:

￢ Scumpirea creditelor pentru stat si pentru populatie. Daca ratingul suveran scade, scade si ratingul bancilor care activeaza pe piata locala. Asta inseamna costuri mai mari de finantare pentru banci, costuri ce vor fi transferate in economie, ceea ce duce la cresterea dobanzilor pentru populatie si companii. Asa ca toate creditele cu dobanda variabila, aflate in derulare, vor deveni mai scumpe - ROBOR si IRCC vor creste.

￢ Creditele noi vor fi mai scumpe si dobanzile cerute vor fi mai mari.

￢ Este posibila cresterea nivelului avansului cerut.

￢ Leul s-ar putea deprecia pentru ca fondurile de investitii ar putea vinde active in lei. Cei cu credite in euro si salarii in lei vor plati mai mult.