Companii

￢ Puterea de cumparare in Capitala e cu 10% peste media Europei, dar e dubla fata de media nationala, fapt ce arata disparitatile din interiorul Romaniei. Romania este tara contrastelor. De fapt, este o tara impartita in trei "tari" diferite. Exista Bucurestiul, marile orase si restul "lumii". Iar cel mai bun indicator al acestor discrepante il reprezinta puterea de cumparare. Un roman are in 2025, in medie, de cheltuiala si pentru economii 11.105 euro (echivalentul a 925 de euro pe luna), suma reprezentand putin sub 55% din media Europei, arata datele companiei de cercetare de piata NIQ. Totusi, aceasta valoare, singura, nu ofera decat o imagine de ansamblu, asa ca e nevoie de o analiza mai in profunzime. "La fel ca in anii anteriori, Bucurestiul este lider in Romania cand vine vorba de puterea de cumparare. In Capitala, fiecare locuitor are in 2025, in medie, 22.676 de euro (aproape 1.900 de euro pe luna) de cheltuiala si pentru economii. Asta inseamna mai mult decat dublu fata de media nationala. Comparativ insa cu Vasluiul, care e cel mai sarac judet din Romania, unde suma medie disponibila e de doar 5.379 de euro per capita pe an, puterea de cumparare in Bucuresti e de 4,2 ori mai mare. Aceste date releva cat de mari sunt contrastele in Romania", spun analistii NIQ. Totusi, tot ei adauga ca spre deosebire de anii anteriori se observa o usoara reducere a diferentelor in interiorul tarii. Chiar si asa, doar 11 judete (inclusiv Bucurestiul) au o putere de cumparare peste media nationala. Or, asta inseamna ca mai bine de 30 sunt "sub linie". Desi se remarca o reducere usoara a ecartului intre cele mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate judete din tara, Romania ramane totusi "campioana" la acest capitol. Spre exemplu, in Cehia, in Praga, puterea de cumparare e cu doar 28,7% peste medie. Iar in Varsovia, in Polonia, cu 53,6%. De altfel, este interesant de remarcat si ca locuitorii din Bucuresti o duc mai bine decat cei din celelalte doua capitale regionale. Mai exact, in timp ce Bucurestiul a depasit la putere de cumparare Varsovia si Praga, peste trei sferturi din judetele tarii abia ajung la jumatatea mediei europene.