Eveniment

Rheinmetall, companie germana din industria apararii, a raportat rezultate mixte pentru primul trimestru din 2026 - crestere operationala buna insa ratarea semnificativa a asteptarilor analistilor - dar Romania a aparut in mod repetat in sesiunea de intrebari care a urmat prezentarii financiare, atat in contextul Santierului naval din Mangalia, cat si al unui contract pentru vehicule blindate cu armata romana.

Primul care a ridicat subiectul a fost Alessandro Pozzi de la Mediobanca, care a intrebat despre oportunitatile diviziei navale nou-achizitionate de Rheinmetall: "Cred ca si Romania devine o oportunitate pentru NVL. As vrea sa inteleg care este potentialul pe care il vedeti acolo?"

CEO-ul Armin Papperger a raspuns ca mai multe state au contactat compania dupa preluarea NVL (Naval Vessels Lurssen) in februarie 2026. "Vorbim cu tari precum Bulgaria, Romania, Croatia, unde, dupa ce am preluat NVL, au venit la noi si au spus: vrem sa cooperam cu Rheinmetall si vrem sa facem ceva si in acele tari, sa construim nave", a spus Papperger.

Cel mai detaliat schimb pe tema Romaniei a venit din partea lui Sebastian Growe de la BNP Paribas, care a intrebat: "Au aparut mai multe articole in presa despre potentiala preluare a unui santier naval in Romania impreuna cu MSC. Puteti vorbi despre oportunitatea pe care o vedeti acolo si cum ar trebui sa ne gandim la profilul de risc? Cum se integreaza Romania in tinta de 5 miliarde de euro pe care o aveti in minte pentru NVL?"

Papperger a raspuns ca initiativa vine din partea guvernului roman: "Guvernul roman ne-a intrebat daca ii putem ajuta, pentru ca vad ca au nevoie de mai multe capacitati si ca si noi avem nevoie de ele. Calculul nostru este ca, in prezent, cu santierele pe care le controlam, avem poate 50-60% din capacitatea de care avem nevoie - trebuie sa crestem."

CEO-ul a explicat ca Rheinmetall nu este interesat sa preia santierul integral. "Santierul din Romania este unul foarte mare. Nu suntem interesati sa preluam totul acolo, pentru ca este prea mare si nu il putem folosi in acest fel."

Aici intervine MSC, a explicat Papperger: "Oamenii de la MSC au venit la noi - ei au peste 1.000 de nave de transport, nave de containere si altele. Au nevoie de ateliere de intretinere. Daca vad corect situatia acum, nu exista niciun acord. Daca totul merge bine, poate ca avem nevoie de 10-15% din capacitatea santierului, iar restul este pentru navele de containere. Trebuie sa educam oamenii, dar acesta este intotdeauna acelasi proces - ar putea fi o situatie castig pentru ambele parti."

Benjamin Heelan de la Bank of America a abordat acelasi subiect dintr-un unghi diferit, avertizand ca sectorul naval a fost istoric dificil pentru companiile care s-au aventurat in el: "Vorbiti despre oferte pentru santiere navale - ati mentionat German Naval Yards, ati vorbit despre santierul din Romania. Cum veti gestiona riscurile asociate acestor santiere fara ca ele sa absoarba tot timpul dumneavoastra?" Papperger a raspuns ca echipa de management NVL este "very risk-averse" si ca a livrat deja o marja operationala de aproximativ 10% in prima luna de consolidare. "A prelua un santier operational este mai bine - unul cu oameni care stiu ce fac. Trebuie sa le oferi acelasi know-how pe care il avem la Hamburg si Bremen", a spus el.

Ziarul Financiar a scris recent ca Santierul Damen 2 Mai Mangalia asigura reparatii de nave petroliere si portcontainere pentru flota MSC, in conditiile in care unitatea a intrat in faliment dupa ce Tribunalul Constanta a dispus aceasta procedura. Datoriile santierului se ridicau la aproximativ 207 milioane de euro, cu active contabile de 1,26 miliarde de lei. Sub 1.000 de angajati mai lucreaza acolo, dupa concedieri masive. Dar santierul din Mangalia are atribuite, prin programul SAFE, contracte pentru constructia a patru nave militare - doua nave de patrulare de 836 de milioane de euro si doua nave de interventii pentru scafandri de 87 de milioane de euro, cu termen de predare in 2030. Cum poate produce nave militare de aproape un miliard de euro un santier aflat in faliment?

Rheinmetall este, de altfel, unul dintre marii castigatori ai contractelor din programul SAFE, care include si o fabrica de pulberi pentru munitie in Victoria, judetul Brasov. Cu afaceri de 9,9 miliarde de euro in 2025, grupul german are astfel interese directe atat in productia de munitie pe teritoriul Romaniei, cat si, potential, in infrastructura navala.

Romania mai apare in prezentarea Rheinmetall si in alt context. "Exista un program Lynx pentru care avem negocieri finale cu Romania", a spus Papperger in sectiunea dedicata outlookului pentru comenzi, referindu-se la vehiculul blindat de infanterie produs de grup. Iar in prezentarea initiala, CEO-ul mentionase deja Romania ca exemplu de potential de internationalizare pentru divizia navala: "Vedem si un potential de internationalizare de succes, de exemplu si in Romania."

Rheinmetall a raportat pentru primul trimestru din 2026 venituri de 1,938 miliarde de euro, in crestere cu 8% fata de perioada similara a anului trecut, dar sub asteptarile analistilor. Rezultatul operational a crescut cu 17% la 224 milioane de euro, cu o marja de 11,6%. Fluxul de numerar liber a fost negativ la minus 285 milioane de euro, din cauza constituirii deliberate de stocuri pentru livrarile din trimestrul al doilea. Actiunile companiei au scazut cu peste 7% dupa publicarea rezultatelor. Compania si-a mentinut ghidajul pentru intregul an, cu venituri estimate intre 14 si 14,5 miliarde de euro. Compania are o capitalizare de 55 mld. euro.