Eveniment

￢ Guvernul a publicat vineri un raport care incearca sa radiografieze administratia publica centrala si locala pe baza datelor furnizate de ministere si institutii publice ￢ Zeci de pagini, grafice si indicatori ￢ Raportul este structurat dupa cine livreaza datele, nu dupa intrebarile la care publicul ar vrea raspuns. Cati bugetari sunt in total? Cati dintre angajatii ministerului Educatiei sunt profesori? Cati sunt doctori, cate asistente? Cati politisti are Romania? Cati militari? Cati functionari ai puterii judecatoresti? Cum a evoluat numarul lor?

"Desi exista disponibilitate in furnizarea datelor si a situatiilor, acuratetea acestora nu este intotdeauna completa. Comparand aceleasi variabile provenite din surse diferite, am constatat existenta unor discrepante. Lipsa de uniformitate in inregistrarea acelorasi informatii in diferite baze de date institutionale reprezinta o problema reala", recunoaste chiar raportul.

In iunie 2025, cand Ilie Bolojan a preluat mandatul de prim-ministru si a pus problema restructurarii aparatului de stat, Ziarul Financiar a realizat, pornind de la datele publice ale Ministerului Finantelor, o analiza clara si ilustrativa a evolutiei numarului de bugetari, demonstrand ca o sinteza coerenta este posibila cu mijloace si resurse mult mai reduse.

Atunci, avansul a fost generat in principal de extinderea administratiei publice locale. Numarul angajatilor din autoritatile executive locale - primarii, prefecturi, consilii judetene si locale, excluzand personalul din educatie si sanatate - a urcat la 282.545 in martie 2025, de la 233.549 la finalul lui 2015, ceea ce inseamna o crestere de aproximativ 50.000 de persoane.

Guvernul a venit cu un studiu fara nicio concluzie, in care constata ca informatiile din diverse baze de date se contrazic in ceea ce priveste numarul de bugetari

ZF a realizat in iunie 2025 o sinteza a bugetarilor din Romania cu impartirea pe functionari, personal din sanatate si personal din educatie si evolutia acestora

In raportul guvernului, problema nu este ca datele lipsesc. Problema este ca ele exista in paralel, in formate diferite, la institutii diferite, dupa logici diferite. Raportul este structurat dupa cine livreaza datele, nu dupa intrebarile la care publicul ar vrea raspuns. Cati bugetari sunt in total? Cati dintre angajatii ministerului Educatiei sunt profesori? Cati sunt doctori, cate asistente? Cati politisti are Romania? Cati militari? Cati functionari ai puterii judecatoresti? Cum a evoluat numarul lor?

Cand nu stii unde sunt oamenii, nu poti sti nici de ce lipsesc acolo unde ar trebui sa fie. Spitalele fara medici de garda, scolile fara profesori la anumite materii, primariile care nu pot gestiona fonduri europene, toate pot fi, in parte, consecinte ale unei distributii de personal care nu a fost masurata corect.In colectarea informatiilor nu exista standarde de raportare unitare impuse de la nivel central. Fiecare institutie completeaza ce poate, cum poate, cand poate. Rezultatul este o insiruire de date fragmentate care creeaza mai multa confuzie decat claritate, iar un raport care ar fi putut fi un instrument de reforma devine, in forma actuala, un inventar fara inventariator. Pentru cetateanul obisnuit, lipsa unei evidente clare a bugetarilor nu pare, la prima vedere, o problema urgenta. Dar este. Fiecare leu cheltuit cu salariile din sectorul public sunt bani care provin, in ultima instanta, din contributiile tuturor. Un contribuabil are tot dreptul sa intrebe: platesc, dar pentru ce, exact?

Raportul insusi recunoaste limitele: "Pentru a avea o imagine clara si completa a situatiei cu personalul din institutiile publice si companiile de stat, este necesara o abordare unitara interinstitutionala care sa urmareasca intr-un mod standardizat aceleasi date, in acelasi format sau o centralizare standardizata a tuturor datelor in cadrul unei singure institutii."

In 2025, guvernul anunta desfiintarea a 6.409 posturi si o reducere de 10% a personalului din administratia centrala.

Insa o reforma fara date corecte nu este o reforma, ci o reorganizare la intamplare. Poti desfiinta 6.409 posturi si, in acelasi timp, sa lasi neatinse exact zonele supradimensionate.

Fara o harta clara a aparatului de stat, bisturiul devine secure. Nu poti reforma ceea ce nu poti defini. Nu poti reduce un aparat pe care nu l-ai numarat niciodata corect.

Cum arata situatia actuala

￢ Numarul total al bugetarilor a scazut cu aproape 29.000 de persoane in martie 2026 fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la 1,27 milioane de angajati, potrivit datelor Ministerului Finantelor prelucrate de ZF.

￢ In educatie, numarul angajatilor a coborat cu 17.000 de persoane, la 367.000 de salariati. Scaderea vine in principal din zona ministerului Educatiei, unde efectivele s-au redus cu 15.000 de persoane, pana la 294.000 de angajati.

￢ Si administratia publica locala a consemnat o diminuare a personalului. Numarul functionarilor din autoritatile publice locale a scazut cu 8.000 de persoane, de la 284.000 la 276.000 de angajati.

￢ In sanatate, reducerea a fost mai temperata, de aproximativ 1.000 de persoane, pana la un total de 246.000 de angajati. Ajustarea a venit integral din unitatile sanitare finantate prin FNUASS, in timp ce personalul din Ministerul Sanatatii si din spitalele aflate la bugetele locale a ramas constant.