Banci si asigurari

￢ ROPEA, asociatia industriei de private equity si venture capital din Romania a ajuns astazi la 82 de membri, din care 30 de manageri de fonduri cu active sub management (AUM) de 2,5 mld. euro l Ponderea investitiilor fondurilor in PIB a urcat la 0,114% in Romania, cel mai bun nivel din regiune. Totusi, piata locala e departe de media europeana (0,56% din PIB) ￢ Fondurile de PE si VC au strans in 2024 peste 256 de milioane de euro, iar anul trecut suma a fost de aproape 200 de milioane de euro. Desi capitalul institutional a fost motorul principal, un raport al Deloitte arata ca family office-urile si investitorii individuali sunt tot mai interesati de aceasta clasa de active ￢ "Romania isi poate accelera cresterea economica daca reuseste sa mobilizeze capital local".

Trebuie sa tinem motorul inovatiei si pe cel al progresului tehnologic pornite in Europa, altfel orice afaceri de aici devin irelevante, spune Uli Grabenwarter, deputy chief investment officer and head of equity investments, EIF (Fondul European de Investitii/FEI). Iar in acest proces, fondurile de private equity (PE) si cele de venture capital (VC) joaca un rol major.

"In contextul geopolitic si economic actual, ar trebui sa ne punem niste intrebari: cat ar rezista Europa daca China ar invada Taiwanul, iar 70% din cipuri vin de acolo? Daca Stramtoarea Hormuz ramane inchisa inca niste luni, cat rezista Europa? Sunt scenarii care ofera raspuns la intrebarea cat de pregatita e Europa sa se sustina singura? Raspunsul aici depinde si de fonduri, si de antreprenorii pe care fondurile ii sustin."

El adauga ca oportunitatile sunt gigantice tocmai din cauza dependentei pe care o avem pe Batranul Continent fata de alte tari pe zona de tehnologie si inovatie.

"Ma uit in urma, dar ma uit si in viitor. In Romania, integrarea fondurilor de PE si VC in economie a adus cu sine cunostinte, know-how. Acum e momentul sa schimbam perspectiva, iar jucatorii autohtoni trebuie sa devina actori europeni. Trebuie sa treceti granita. E oportunitatea voastra azi!", completeaza executivul de la EIF (FEI), unul dintre principalii sustinatori ai industriei locale de PE si VC.

De aceeasi parere este si Adrian Stanculescu, partner, Abris Capital. El spune ca, multi ani, companiile romanesti au fost foarte concentrate spre interior, cu unele exceptii, evident.

"Existau foarte multe probleme interne, multe "gloante" de evitat - reglementari, schimbari politice si asa mai departe, desi se pare ca acestea revin si acum - astfel incat companiile nu reuseau sa se uite in afara. Cred insa ca in ultimii ani firmele romanesti au inceput sa priveasca in exterior. Avem exemple extreme precum Druid si Vola, care privesc foarte larg, dar si companii mai traditionale, de tip private equity, care realizeaza ca pot iesi in regiune, in jurul Romaniei."

Crede ca acest lucru este foarte important. Si, privind retrospectiv, cea mai mare bariera e una mentala.

"In general, pentru ecosistem, este o oportunitate uriasa, pentru ca trebuie sa fim constienti ca Romania este de cateva ori mai mare decat tarile din jur - Ungaria, Bulgaria, Serbia si altele. Liderul dintr-o industrie din Romania este de doua-trei ori mai mare decat liderul din Bulgaria. Avem, deci, un avantaj natural. Nu este neaparat ceva castigat prin merit, ci vine si din dimensiunea pietei noastre."

Desi contextul actual nu este cel mai bun, desi pe plan local economia si-a pierdut din avant, iar situatia geopolitica e cel putin complexa, daca nu complicata, exista optimism in randul executivilor de PE si VC.

Andrei Gemeneanu, presedintele ROPEA - Asociatia industriei de private equity si venture capital din Romania - si managing partner al Morphosis Capital, spune ca prezentul este cel mai bun moment pentru industria pe care o reprezinta, iar Romania si regiunea Europei Centrale si de Est sunt cel mai bun loc pentru a investi. El aminteste ca in 2025 fondurile de investitii active pe plan autohton au scos din buzunare 440 mil. euro, o valoare record, dar spera ca in viitor sa poata vorbi de o suma de domeniul "miliardelor".

Parafrazandu-l pe Mario Draghi in discursul recent de la Timisoara, executivul adauga ca Romania poate accelera cresterea, dar trebuie sa mobilizeze capital local. Gemeneanu aminteste mai ales fondurile de pensii.

"Desi capitalul institutional a fost motorul principal (in strangerea de fonduri din ultimii doi ani - n.red.), analiza Deloitte arata ca family office-urile si investitorii individuali sunt tot mai interesati de aceasta clasa de active. Totusi, fondurile de pensii lipsesc din ecosistemul de fundraising si vorbim de investitori care ofera capital stabil si pe termen lung", spune Ioana Boca, financial advisory director, Deloitte Romania.

Fondurile de PE si VC au strans in 2024 peste 256 de milioane de euro, iar anul trecut suma a fost de aproape 200 de milioane de euro. In cei doi ani, banii cumulati au depasit 450 mil. euro, iau bugetul din PNRR (suma totala de 400 mil. euro, inca nealocata integral, ci in proportie de 90%) a jucat un rol important aici."Am discutat cu ASF si cu fondurile de pensii pentru a majora limita de investitii (ca pondere din active - n.red.) in ceea ce priveste fondurile de PE si VC (acum ponderea e la circa 0,1% din active - n.red.). Statul e actionar in acest fonduri de pensii, iar participarea lor e obligatorie pentru dezvoltarea sectorului", a completat Alexandru Nazare, ministrul finantelor.

Obiectivul, afirma el, e sa avem un ecosistem credibil si scalabil, sa atragem fonduri de PE, VC si infrastructura. Aceste fonduri au un rol major in economie - nu sunt doar instrumente de finantare, ci mecanisme de accelerate a inovatiei si a competitivitatii.

Sunt deja si vesti bune.

"Acum cativa ani, investeam in Romania prin fonduri care aveau sediul in alte tari. O vreme, aceasta era strategia locala si regionala. Pana in 2016-2017, vedeam in piata mai ales fonduri din Polonia sau din alte tari - ele investeau in Romania. Apoi, au inceput sa apara fondurile locale, cu sediul aici si cu echipe de romani. Si am decis sa investim si in ele. Statul si FEI-ul au pus umarul la crearea acestei industrii", afirma Cristian Nacu, senior country officer, IFC.

Totodata daca ne uitam la ecosistemul local de PE, au existat mai multe cicluri de dezvoltare in ultimele doua decenii. Au fost investitii semnificative inainte de criza financiala anterioara, dar dupa aderarea la UE, deci in perioada 2007-2008. Un alt ciclu investitional a fost 2016-2020. "Totusi, ecosistemul nu s-a dezvoltat in consecinta. Tot suntem in urma Poloniei sau a altor tari din regiune. Si ma refer mai ales la strangerea de fonduri (ca pondere din PIB) si la investitii (ca pondere din PIB). Vedem insa o schimbare de paradigma in 2024-2025. Vedem jucatori noi in industrie, vedem fundraising record. Investitorii privati s-au mobilizat si ei pe langa cei institutionali", conchide Daniela Iliescu, executive director ROPEA, Partner Axxess Capital.

Andrei Gemeneanu , presedinte al ROPEA & managing partner al Morphosis Capital:

￢ ROPEA a ajuns la 82 de membri, din care 30 de manageri de fonduri, cu active sub management (AUM) de 2,5 mld. euro

￢ Avem momentum si nu exista un loc mai bun in care sa fim ca fond de private equity (PE) sau Venture Capital decat Romania si Europa Centrala si de Est

￢ Anul 2025 a fost un an record pentru investitiile facute de fonduri in Romania, vorbim de o suma de 440 mil. euro. Am reusit sa ajungem cu investitiile la 0,114% din PIB. Anul trecut am schimbat cifra de dupa virgula din zero in unu. Iar eu sper ca in viitor sa vorbim de investitii de miliarde anual

￢ Aceste investitii au fost sustinute de fundraising record in 2024 - de 260 mil. euro. Bugetul de 400 mil. euro din PNRR a dat un boost semnificativ ecosistemului local.

￢ As vrea sa il parafrazez pe Mario Draghi, din discursul sau recent de la Timisoara - Romania isi poate accelera cresterea economica daca reuseste sa mobilizeze capital local. Pentru noi ca industrie, afirmatiile sale ar trebui sa fie un "call to action". Trebuie sa mobilizam capitalul local institutional, mai ales e vorba de fondurile de pensii, care continua sa acumuleze capital, dar care nu aloca bani pentru clasa noastra de active

￢ Ca industrie, simt ca devenim tot mai pregatiti. Dar simt si ca acum e momentul si ca nu exista niciun loc mai bun unde sa fim.

Uli Grabenwarter , deputy chief investment officer and head of equity investments, EIF:

￢ Piata romaneasca a evoluat mult, iar Fondul European de Investitii (FEI/ EIF) a fost participant in aceasta calatorie. Dar noi doar am oferit combustibilul. Dezvoltarea nu ar fi fost posibila fara creativitatea si spiritul oamenilor din industrie

￢ Cand in SUA se discuta despre Europa si despre oportunitatile de aici, oamenii au auzit de Romania, stiu unde e pe harta, stiu ce tehnologie se produce aici. Daca le vorbesc despre tara mea mama Austria, ma intreaba, daca am noroc, cand am fost ultima data la un concert al lui Mozart. Iar daca am ghinion, ma intreaba daca am canguri in curte. E o dovada a cat de departe a ajuns Romania

￢ In contextul geopolitic si economic actual, ar trebui sa ne punem niste intrebari: cat ar rezista Europa daca China ar invada Taiwanul, iar 70% din cipuri vin de acolo? Daca Stramtoarea Hormuz ramane inchisa inca niste luni, cat rezista Europa?

￢ Sunt scenarii care ofera raspuns la intrebarea cat de pregatita e Europa sa se sustina singura. Raspunsul aici depinde si de fonduri, si de antreprenorii pe care fondurile ii sustin. Oportunitatile sunt gigantice tocmai din cauza dependentei pe care o avem de alte tari pe zona de tehnologie si inovatie. Ma uit in urma, dar ma uit si in viitor

￢ In Romania, integrarea fondurilor de PE si VC in economie a adus cu sine cunostinte, know-how. Acum e momentul sa schimbam perspectiva, iar jucatorii autohtoni trebuie sa devina actori europeni. Trebuie sa treceti granita. E oportunitatea voastra azi!

￢ Daca nu reusim sa tinem motorul inovatiei si pe cel al progresului tehnologic pornite in Europa, atunci orice afaceri de aici devin irelevante

￢ Sunt la FEI din 2000, dupa criza din tech, cand nu mai era piata de investit. Am avut de ales atunci ce facem - puteam fi un ATM care sa dea fund managerilor bani sau puteam sa avem o strategie pe termen lung si sa construim o piata care sa traiasca si fara noi. Am ales a doua varianta. Obiectivul e ca noi sa devenim redundanti. Nu suntem acolo inca. Se vede insa un shift, inclusiv in Romania. Industria a livrat, chiar si in vremuri de volatilitate.

Alexandru Nazare , ministrul finantelor:

￢ In 2026, Romania va aloca 8% din PIB pentru investitii, o pondere dubla fata de ce se intampla in regiune. Totusi, tot 2026 va fi anul cu cea mai mare ajustare fiscala. Impreuna, cele doua idei descriu momentul in care ne aflam

￢ In trecut am facut progrese in ceea ce priveste sofisticarea pietelor si a economiei. FEI si institutiile internationale au jucat un rol. Acum, necesarul de investitii cere o mai mare complexitate a surselor de finantare. Cere capital institutional si local

￢ Vom crea un fund of funds care va investi preponderent in Romania, va fi primul de acest fel, iar FEI va fi managerul sau. In primele luni din 2026 am discutat cu FEI si cu BERD si faptul ca sunt interesate sa participe e un semnal bun. E un pas inainte. Memorandumul va fi aprobat in curand de guvern.

￢ Totodata, am discutat cu ASF si cu fondurile de pensii pentru a majora limita de investitii (ca pondere din active - n.red.) in ceea ce priveste fondurile de PE si VC (acum ponderea e la circa 0,1% din active - n.red.).

￢ Statul e actionar in acest fonduri de pensii, iar participarea lor e obligatorie pentru dezvoltarea sectorului

￢ Obiectivul e sa avem un ecosistem credibil si scalabil, sa atragem fonduri de PE, VC si infrastructura. Aceste fonduri au un rol major in economie - nu sunt doar instrumente de finantare, ci mecanisme de accelerate a inovatiei si a competitivitatii

￢ Statul nu trebuie si nu poate sa inlocuiasca capitalul privat. El poate doar sa stabileasca un cadru institutional pentru a dezvoltarea sectorului. Totodata, consider ca o buna colaborare intre fondurile de investitii si stat reprezinta una dintre cele mai importante si valoroase relatii astazi.

Daniela Iliescu , executive director, ROPEA, partner, Axxess Capital:

￢ De anul trecut ne-am organizat in cadrul ROPEA sub forma a cinci task-force-uri. Fiecare isi concentreaza atentia pe altceva - educatie, antreprenoriat, comunicare, cercetare & dezvoltare in industrie si fundraising & advocacy

￢ In task-force-ul de fundraising & advocacy avem ca tinta sa crestem sumele stranse, dar si numarul si tipul investitorilor care mai departe aloca fonduri catre PE-urile si VC-urile locale

￢ In acest scop, interactionam cu institutii locale si internationale, cu autoritati de reglementare si cu alti actori care pot ajuta la dezvoltarea acestui ecosistem

￢ Daca ne uitam la ecosistemul local de PE, am vazut mai multe cicluri de dezvoltare in ultimele doua decenii de cand culegem date. Au vazut investitii semnificative inainte de criza financiala anterioara, dar dupa aderarea la UE, deci in perioada 2007-2008. Un alt ciclu investitional a fost 2016-2020. Totusi, ecosistemul nu s-a dezvoltat in consecinta. Tot suntem in urma Poloniei sau a altor tari din regiune. Si ma refer mai ales la strangerea de fonduri (ca pondere din PIB) si la investitii (ca pondere din PIB). Vedem insa o schimbare de paradigma in 2024-2025. Vedem jucatori noi in industrie, vedem fundraising record. Investitorii privati s-au mobilizat si ei pe langa cei institutionali.

Cristian Popa , member of the board, National Bank of Romania:

￢ Fondurile de private equity rasplatesc investitorii care au rabdare. Si stii cine are rabdare? Fondurile de pensii. Cred ca PE-urile pot contribui in mod pozitiv la mixul de active in care investesc fondurile de pensii. Banii publici sunt putini, asa ca e nevoie de alt capital pe care sa il punem la treaba

￢ Daca ne uitam la economia SUA, vedem ca ea se dezvolta prin equity. Europa are alt model - bazat pe datorie. Ar trebui sa invatam si noi de la americani.

￢ Fondurile de pensii nu sunt imprudente in investitiile pe care le fac. Dar poate fi imprudent sa nu investeasca in anumite clase de active. Pe de alta parte, autoritatile de reglementare se uita la riscuri mai mult decat la rezultate

￢ Exista mai multe surse de finantare pentru fondurile de PE fata de cate existau anterior. Dar daca as fi un fond de pensii, as face push sa fiu si eu aici

￢ Totusi totul incepe cu autoritatile de reglementare si cu aprobarea lor. Ele trebuiesc convinse ca e buna o astfel de dezvoltare. Trebuie facute eforturi, nimic nu e definitiv

￢ Mi-ar placea ca in cinci ani, 2-3% din activele fondurilor de pensii sa mearga in directia asta, versus nici 0,1% acum. Romanii tot aduna bani in aceste fonduri. Pe de alta parte, sper ca fondurile de PE sa fi creat zeci de mii de joburi in acest interval de cinci ani.

Ioana Boca , financial advisory director, Deloitte Romania:

￢ Fondurile de PE si VC au strans in 2024 peste 256 de milioane de euro, iar anul trecut suma a fost de aproape 200 de milioane de euro. In cei doi ani, banii cumulati au depasit 450 mil. euro, iar bugetul din PNRR a jucat un rol important aici

￢ Cea mai mare parte a banilor (88%) a mers catre fondurile de PE, dar sumele stranse de VC-uri depasesc valorile de dinainte de 2023.

￢ Totusi, fondurile de pensii lipsesc din ecosistemul de fundraising si vorbim de investitori care ofera capital stabil si pe termen lung

￢ Desi capitalul institutional a fost motorul principal, analiza Deloitte arata ca family office-urile si investitorii individuali sunt tot mai interesati de aceasta clasa de active

￢ Trebuie sa profitam de acest momentum, dar nu e bine sa existe o dependenta prea mare de programele guvernamentale precum cel sustinut din bugetul PNRR

￢ Ponderea investitiilor fondurilor in PIB a ajuns la 0,114% in Romania, cel mai bun nivel din regiune. Totusi, e departe de media europeana (0,56% din PIB).

Alexandra Smedoiu , vice president CFA Association & partener, Deloitte:

￢ Private equity este una dintre putinele clase de active care, in acelasi timp, depasesc pietele publice si creeaza locuri de munca pe plan intern

￢ In 2024, 0% din banii stransi de fondurile de pensii au fost alocati catre PE-uri si VC-uri. In Polonia, ponderea a fost de 6,7%, in tarile baltice de 10,9%, iar in Europa, in medie, de 14,3%. Spre comparatie, in statele OECD vorbim de o medie de 6%

￢ O abordare diversificata permite obtinerea unui portofoliu sustenabil pe termen lung.

￢ Fiecare clasa de active - de la fonduri de PE la companii listate si de la active in zona de infrastructura la cash - joaca un alt rol in portofoliul unui fond de pensii

Cristian Nacu , senior country officer, IFC:

￢ Acum cativa ani, investeam in Romania prin fonduri care aveau sediul in alte tari. O vreme, aceasta era strategia locala si regionala. Pana in 2016-2017, vedeam in piata mai ales fonduri din Polonia sau din alte tari - ele investeau in Romania. Apoi, au inceput sa apara fondurile locale, cu sediul aici si cu echipe de romani. Si am decis sa investim si in ele. Statul si FEI-ul au pus umarul la crearea acestei industrii

￢ De putina vreme incepem sa vedem fonduri din sud-estul Europei care vor sa parieze si sa investeasca in Romania. Investim si in acele state si fonduri.

￢ Facem si investitii directe, cum a fost recent cazul Carpathia Pensii (cu active in administrare de peste 4 miliarde de euro, este a patra cea mai mare societate de administrare de fonduri de pensii private din Romania, avand peste un milion de clienti)

￢ Portofoliul nostru actual in Romania este evaluat la 2,7 mld. euro. E o piata importanta pentru noi.

Joseph Kim , president & CEO, Druid AI:

￢ Eu am avut sansa sa lucrez cu mult timp in urma in private equity, dar si sa conduc atat companii listate, cat si companii private

￢ Ce realizezi, mai ales intr-un context de VC si private equity, este ca exista doua lucruri care reprezinta avantaje uriase pentru o companie privata fata de una listata. Iar unul dintre ele este timpul. Totusi, asta nu inseamna ca poti ignora complet obiectivele pe termen scurt.

￢ Inainte sa vin la Druid, conduceam o alta firma, cam de 25 de ori mai mare. Era o companie listata care fusese ulterior delistata, se numeste Sumo Logic si are sediul in California. In rolul meu de acolo, am avut ocazia sa lucrez la proiecte de brevete impreuna cu Anthropic. Pentru mine a devenit clar, lucrand la aceste brevete, ca AI-ul urma sa schimbe aproape tot ce se intampla in software-ul enterprise

￢ Cred ca un lucru foarte important, din punctul de vedere al unui fondator sau CEO, este sa nu astepti. Cand te uiti la urmatorii trei ani, nu astepta. Pentru ca, dupa ce conduci cateva companii sau investesti in companii si oferi feedback, realizezi in timp ca piata nu te asteapta.

Miruna Popa , investment manager, Resource Partners:

￢ Cred ca piata inca are suficient "white space", care poate deveni terenul de joaca pentru dezvoltarea urmatorului campion local, regional sau chiar global. Iar prin instrumentele disponibile in piata, nu doar private equity, ci si alte surse de capital, exista o oportunitate foarte concreta pentru fondatorii ambitiosi care vor sa creasca

￢ Daca ar fi sa numesc principalele parghii pe care fondurile de PE si VC le folosesc, de regula, pentru a crea valoare in companiile din portofoliu, prima ar fi capacitatea de a actiona ca partener de dialog si reflectie strategica.

￢ Este adevarat ca noi nu suntem implicati in realitatea operationala de zi cu zi a businessului. Suntem in afara acelui "zgomot" si avem posibilitatea sa punem intrebari din exterior. De multe ori, aceste intrebari genereaza perspective diferite fata de cele care apar in discutiile interne

￢ A doua parghie ar fi construirea infrastructurii de management. Cred ca rolul nostru este sa identificam unde exista goluri in structura organizationala si unde, de exemplu, capacitatea antreprenorului devine limitata sau unde este nevoie de know-how suplimentar pentru ca el sa nu devina un blocaj in organizatie si pentru ca ideile de go-to-market sa poata fi implementate mai rapid

￢ Iar a treia parghie este prioritizarea si alocarea capitalului. Si nu ma refer la capitalul nostru, ci la fiecare euro din EBITDA. Cum alegem sa il investim? Cum gandim strategia? Cum prioritizam noile produse? Ce reducem din CapEx acum pentru a investi in alte proiecte? Si cum alegem momentul potrivit pentru toate aceste decizii? Pe scurt, este vorba despre randamentul investitiei si alocarea capitalului.

Mihaela Mihailescu , associate director, deputy head Romania, EBRD:

￢ Suntem prezenti in Romania din 1991. Au fost cicluri in dezvoltarea industriei, dar la nivel general trendul e pozitiv. Sectorul de PE si VC creste. Iar asta ne ajuta sa investim mai mult in Romania in directia asta - a fondurilor de investitii

￢ Am investit (direct in companii sau in fonduri de investitii) din 1991 pana astazi 8 mld. euro in toate tarile in care operam.

￢ Din 2021-2022 a crescut interesul pentru Romania, dar si oportunitatile au fost mai multe. Am crescut finantarea alocata fondurilor locale si regionale, atat PE, cat si VC, dar am crescut si investitiile directe in companii

￢ Prin investitiile in fondurile de PE si VC, am reusit sa accesam sectorul IMM-urilor pe care nu il putem finanta direct din cauza tichetelor foarte mici

￢ Tichetele noastre pentru fonduri de investitii sunt de 10-15 mil. euro. Investitiile directe in companii au valori mai mari

￢ Desi contextul macroeconomic e dificil, oportunitatile sunt multiple, iar interesul e crescut pe zona de listari la bursa si investitii in companii.

Stefan Nanu , chairman of the supervisory board BID, director general, treasury department, Ministry of Finance:

￢ Statul, in contextul economic actual, incearca sa creeze vehicule care sa mobilizeze capitalul care exista in piata

￢ Daca ne uitam la fondurile de pensii, au AUM de 230 mld. lei si au intrari anuale de 25 mld. lei. Daca luam toate listarile de la Bucuresti, nu ajungem la sumele astea. E bine ca fondurile de pensii sa isi diversifice portofoliu, traim in vremuri volatile.

￢ Ne uitam si la ce se intampla in alte tari - in Croatia, spre exemplu, fondurile de pensii joaca un rol-cheie in industria de PE si VC. Trebuie sa invatam de la ei cand vine vorba de reglementare

￢ Asa cum spunea si Alexandru Nazare, vom vedea un memorandum aprobat in Guvern pentru un fund of funds.

Daniel Truica , founder, Vola:

￢ Am trecut prin trei tranzactii. Asa ca am trecut prin toate etapele, de la seed la private equity. Si cred ca exista un singur sfat cu adevarat valid. Stiu ca este dificil de urmat, pentru ca uneori fondatorii sunt presati de lipsa de cash si au un runway foarte scurt. Iar atunci acest lucru ajunge sa cantareasca mai mult decat orice alta consideratie. Dar daca este un lucru pe care l-am invatat din aceste trei tranzactii, este ca trebuie sa iti placa si sa existe chimie cu oamenii care investesc in tine. Nu conteaza daca investesc 100.000 de euro sau 20 de milioane de euro.

￢ Sunt multe capcane atunci cand o companie se extinde international. In cazul nostru, am fost o companie care s-a nascut in acelasi timp in Bucuresti si Varsovia. Deci, intr-un fel, ne-am extins inca de la inceput, acum 20 de ani.

￢ Dar as mentiona trei capcane. Prima este sa gandesti global din prima zi. Asta nu inseamna ca te vei extinde neaparat global. Poate vei merge piata cu piata sau poate te vei concentra pe anumite regiuni. Dar cred ca, daca gandesti global din prima zi si construiesti produsul astfel incat sa poata fi global de la inceput, iti lasi toate optiunile deschise. Nu te blochezi singur intr-un model din care nu vei mai vrea sa iesi mai tarziu

￢ A doua capcana este strans legata de prima. Cand vorbim, de exemplu, despre Europa - si eu vorbesc din perspectiva serviciilor digitale B2C - diferentele dintre consumatori sunt foarte mici. Este contraintuitiv si nici noi nu am crezut asta la inceput

￢ A treia capcana este sa crezi ca te poti extinde pe o piata noua folosind aceeasi reteta pe care ai folosit-o ani la rand. Noi am aflat asta pe calea cea grea.