Business international

Proteste de amploare si de durata, un presedinte care a demisionat, alegeri. Serbia trece prin momente istorice. Aleksandar Vucic a condus tara, mai intai cativa ani ca prim-ministru, apoi ca presedinte, din 2014.

Serbia este acum cea mai mare economie din Balcanii de Vest, un teritoriu unde interesele UE se ciocnesc cu cele ale Rusiei si Chinei pe fundalul unui nationalism puternic si calit in razboaiele iugoslave.

Cand si-a anuntat demisia, in septembrie, presedintele Vucic si-a prezentat bilantul economic. Cat a condus tara, au fost construite peste 300 de fabrici si facilitati de productie atat de catre investitori sarbi, cat si straini.

Desi din 2012 Serbia a pierdut 500.000 de cetateni, in special din cauza fortelor demografice naturale negative, in prezent numarul persoanelor cu loc de munca formal este cu 500.000 mai mare.

De asemenea, in ultimii 13 ani au fost construiti 686 de kilometri de autostrazi si drumuri expres, mai mult decat s-au construit in 70 de ani anteriori, iar alti 400 de kilometri de drumuri de importanta majora sunt, in prezent, in constructie.

Daca PIB per capita era in 2012 echivalent cu 4.870 de euro, anul viitor indicatorul va ajunge la 15.934 de euro. Spre comparatie, Romania, cu un teritoriu un pic mai mare, are aproape 1.480 de kilometri de autostrazi si drumuri expres (august), si a avut anul trecut un PIB per capita de 19.363 euro.

Alte calcule arata ca salariul mediu net a urcat cu mai mult de 180% din 2012 pana in prezent, de la 366 de euro pe luna la 1.032 euro in iulie 2026 (euro la cursul de vineri). Aici, Romania este mai sus, dar nu foarte departe, cu un salariu mediu net pe economie de 1.063 de euro in august (euro la cursul de vineri).

Apoi, in 2012 in Serbia rata somajului era de aproape 26%, iar in randul tinerilor, de 54%, a amintit presedintele demisionar. In aceasta vara, somajul a fost de numai 7%. In ceea ce priveste datoria, cand Vucic a devenit premier, aceasta se situa la 77% din PIB. Acum este de 43% din PIB, nivel mai mic decat media de 85% din UE, a explicat Vucic.

"Priviti doar cat de diferita este Serbia astazi, cum s-a schimbat, cum i s-a transformat infatisarea - nu doar datorita cailor ferate, drumurilor si unor proiecte fantastice precum "Belgrade Waterfron" (un proiect de dezvoltare imobiliara pe malul raului Sava imens chiar si dupa standardele UE), ci si pentru ca am schimbat tara atat de mult incat am devenit, intr-un fel, rasfatati; ajungem sa credem ca ar trebui sa depasim Germania, Franta si alte tari care ne sunt inainte cu zeci de ani, si ca putem realiza acest lucru intr-un an, doi sau trei", a spus Vucic in discursul sau sustinut cu ocazia semnarii demisiei sale de la sediul Presedintiei Serbiei. Vucic este priceput la comunicare.

A fost ministrul informatiilor, adica al propagandei, intr-unul din guvernele lui Slobodan Milooevic, actorul principal al razboaielor iugoslave, in urma carora Iugoslavia s-a destramat, iar Serbia a capatat un sentiment puternic anti-occidental. Sentimentul persista, iar Vucic l-a exploatat, indepartandu-si tara de Uniunea Europeana.

Serbia a primit statutul de candidat la aderarea la UE in 2012, negocierile incepand in 2014. Dar acestea stagneaza. Vucic si-a apropiat in schimb tara de Rusia, de unde Serbia importa gaze naturale, si mai apoi de China. Cu Rusia, Belgradul a afisat adesea o relatie instabila, in functie de interese. Cu China, lucrurile par sa fie mai serioase. Vucic si-a laudat politica externa, precizand ca aceasta a permis tarii sa plateasca 318 dolari pe mia de metri cubi de gaze, in loc de 870 de dolari, pretul din septembrie.

Potrivit celor mai recente date statistice ale guvernului de la Belgrad, Serbia a atras din 2007 si pana in 2025 investitii straine directe de 55 de miliarde de euro. Varful a fost atins in 2024, reprezentand 5,2 miliarde de euro.

In august, cel mai mare investitor, ca numar de proiecte, era Germania, cu o pondere de peste 14%, urmata de Italia (10%) si China (8%).

Insa la valoarea proiectelor conduce China, cu o cota de peste 20%. Urmeaza Germania (12%) si Italia (10%). Rusia ocupa abia locul patru (9%), investitiile rusesti fiind concentrale mai mult in sectorul energiei.

Aici se vede rodul politicilor externe ale lui Vucic. China a urcat rapid in topul celor mai mari investitori straini ai Serbiei in 2022 si 2023, ajungand liderul in anul urmator. In 2022, investitiile chineze in aceasta tara ajunsesera sa le depaseasca pe cele cumulate din toata UE. Simbolul acestei legaturi este modernizarea liniei de cale ferata Belgrad-Budapesta. Proiectul a avansat mai rapid pe partea sarba si urmeaza sa fie deschis complet circulatiei pentru calatori in curand. Rolul rutei ar fi sa permita marfurilor chineze sa ajunga rapid, cu trenul, din sudul Balcanilor in Europa de est si centrala. Intre timp, insa, principala tinta a investitiilor chineze in UE a devenit Ungaria lui Viktor Orban, cu care Vucic obisnuia sa se afiseze ca aliat. In Serbia, investitiile chineze au vizat la inceput sectoare greoaie si problematice, cum ar fi cel al mineritului. Dar astazi vizeaza inclusiv sectorul auto si, poate mai important, tehnologia de varf. Recent, cele doua tari au incheiat un acord de parteneriat in domeniul dezvoltarii inteligentei artificiale si robotilor umanoizi.