Eveniment

￢ Daca rezultatele la simularea Evaluarii Nationale ar fi un grafic bursier, ar fi unul pe care orice investitor prudent l-ar evita: prea multa volatilitate, prea putina predictibilitate si, mai ales, prea putina transparenta in date ￢ Datele despre evolutia elevilor la aceste teste sunt clare doar pana in anul 2022 ￢ Orice modalitate de a interpreta datele oficiale ale Ministerului Educatiei se blocheaza in cate un indicator: nu exista continuitate in raportare pentru mai mult de cinci-sase ani la rand.

Ministerul Educatiei a anuntat recent ca aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reusit sa obtina nota 5 la simularea Evaluarii Nationale 2026. La proba de limba romana, 30,13% dintre elevi au obtinut note sub 5, in timp ce 69,87% au reusit sa depaseasca acest prag. La matematica, 34,5% dintre elevi au luat sub 5, iar 65,46% au obtinut note peste 5.

Din cei peste 173.000 de elevi de clasa a VIII-a din Romania, la simularea Evaluarii Nationale 2026 au participat 145.200 de elevi la proba la romana si 144.300 la proba la matematica, potrivit Ministerului Educatiei.

Rezultatele simularii Evaluarii Nationale din ultimii 13 ani arata o poveste spusa pe sarite. Intr-un an, elevii par sa se descurce mai bine, in altul - mult mai prost. La prima vedere pare ca nivelul generatiilor oscileaza dramatic. La a doua vedere, realizezi ca problema nu este doar la elevi.

Intre 2014 si 2019, lucrurile pareau relativ stabile: aproximativ jumatate dintre elevi reuseau sa ia peste 5. Nimic spectaculos, dar nici un dezastru total. Apoi vine 2021 si, brusc, procentul urca la peste 65%. O gura de optimism. Doar ca optimismul nu tine mult, iar fara date comparabile pentru anii urmatori, saltul ramane suspendat - mai degraba o exceptie decat inceputul unui trend.

Incepand din anul 2022, Ministerul Educatiei nu mai raporteaza procentul total de elevi care au obtinut mai mult de 5 la simularea Evaluarii Nationale, ci doar rezultatele pe materii.

La limba romana, povestea e liniara. De ani buni, intre 60% si 75% dintre elevi trec. La matematica, insa, povestea se schimba radical. Aici nu mai vorbim de variatii, ci de rasturnari de situatie. In 2025, aproape 72% dintre elevi iau peste 5. Un an mai tarziu, doar 34%. Nu e o diferenta de nuanta, e o schimbare de scenariu. Nu pare credibil ca elevii devin brusc de doua ori mai slabi. Mult mai probabil, testele devin de doua ori mai dificile.

Astfel, ce masoara, de fapt, aceste simulari? Pentru ca, dincolo de rezultate, exista o problema si mai putin evidenta la prima vedere, dar la fel de importanta: datele in sine. Lipsesc ani, lipsesc indicatori, lipsesc bucati din imagine. Intr-un an ai procente generale, in altul doar pe discipline.

Seria nu e doar fluctuanta, e fragmentata.

Asadar, nu doar elevii sunt pusi la incercare, ci si oricine incearca sa inteleaga sistemul. Fara date coerente si comparabile, orice concluzie ramane aproximativa.

Simularea ar trebui sa fie un instrument de orientare: sa spuna unde sunt elevii si ce mai e de facut. In realitate, pare mai degraba un exercitiu anual in care, in functie de dificultatea subiectelor si de felul in care sunt raportate rezultatele, sistemul arata cand mai bine, cand mai rau.Iar pana cand evaluarea va deveni mai predictibila si raportarea mai coerenta, ramane o intrebare simpla: ce testam de fapt cu aceste examene?