Eveniment

￢ Comisia Europeana va anunta astazi public ca Uniunea Europeana este in stagflatie - un fenomen economic care inseamna ca economia scade, in vreme ce inflatia creste. Romania stie bine asta: estimarile de crestere economica sunt din ce in ce mai firave, in vreme ce inflatia, in loc sa scada, creste si a ajuns in aprilie la 11%. Cauza? Razboiul din Iran.

Situatia este cea care este, dar ce este de facut ca ea sa fie intoarsa? Scaderea taxelor este o solutie. A doua este cresterea productivitatii, spune economistul Laurian Lungu. Guvernul trebuie sa faca in asa fel incat pretul energiei sa scada, spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Toate instutiile care fac prognoze pe termen mediu isi revizuiesc in jos estimarile de crestere economica, unele pastreaza inca o unda de optimism, altele vad o recesiune economica in acest an.

Cu siguranta folosesc modele diferite, dar toate estimarile, indiferent de model, merg in jos. Banca Mondiala nu mai vede acum o crestere mai mare de 0,5%, de la 1,3%, estimarea anterioara. FMI anticipeaza o crestere de 0,7%, la jumatate fata de de prognoza de la inceputul anului. Estimarea Romanian Economic Monitor (RoEM), un centru de cercetare stiintifica din cadrul Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, anticipeaza o scadere a economiei de 0,5%. BCR trece de la estimarea de plus 0,3%, la una de minus 0,3-0,5%. Raiffeisen Bank, de asemenea, si-a scazut estimarea de crestere de la plus 0,2%, la minus 0,7%.

Romania a mai avut o scadere semnificativa a PIB in 2020. Dar 2020 a fost anul COVID, cand multe afaceri au fost inchise pentru o vreme, iar economia, pe ansamblu, a scazut cu 3,9%. Dar a compensat in anii urmatori pentru ca Uniunea Europeana a intervenit puternic si a sprijinit economiile tarilor membre. Romania a primit atunci un sprijin de la UE de 30 de miliarde de euro - jumatate granturi, jumatate imprumuturi cu dobanda de 2%. Ca, pe drum, a pierdut 10 mld. euro, nu-i vina UE. Doar ca acum nimeni nu se mai poate astepta la acesti bani pentru ca Comisia Europeana nu va finanta pretul energiei, nici in Romania, nici aiurea. O spune clar Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie: "Data fiind situatia, marja de actiune a factorilor de decizie politica este mai limitata acum, lasand putin loc pentru tipul de raspuns fiscal pe scara larga observat in timpul pandemiei de coronavirus. Credem ca este important ca masurile de sprijin pe care le luam sa fie temporare si specifice, nu unele care sustin de fapt o cerere ridicata de combustibili fosili. Cu cat conflictul se prelungeste mai mult, cu atat este mai mare riscul unor blocaje in aprovizionare, ceea ce intareste mesajul nostru ca raspunsul politic nu ar trebui sa creasca cererea de combustibili fosili".

Asadar, cresterea pretului petrolului pe piata internationala a dus la cresterea preturilor carburantilor si a energiei electrice in Europa, situatie ce pune in dificultate industria romaneasca, dincolo de problemele ei din trecut.

Cum sa reactioneze guvernul?

"Trebuie, in primul rand, sa se uite la pretul energiei. Nu stiu cum ar putea sa o faca, va fi greu, dar trebuie, obligatoriu, sa gaseasca politici ca acest pret sa scada. Costul energiei este o povara foarte mare pentru companii", spune Ionut Dumitru.

"Doua sunt solutiile aici: ori scazi taxele, ori cresti productivitatea", spune Laurian Lungu. Greu cu ambele variante. Daca scazi taxele, te lovesti de veniturile bugetare, intr-o vreme in care te-ai angajat sa reduci deficitul bugetar la 6%, de la 7,6% din PIB. Daca vorbesti de productivitate/competitivitate, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru ca trebuie sa te uiti si la cum au evoluat salariile si la cum a evoluat ptoductia. In sistemul public salariile au crescut puternic, in ultimii ani. Daca privesti cheltuielile din administratia publica, ai spune ca lucrurile sunt OK. Dar acestea nu cuprind sectorul Apararii sau al Internelor. Impreuna, datele arata ca ca salariile aici sunt cu 70% mai mari decat salariul mediu net pe economie. Cresterea salariilor "la stat" a antrenat majorarea salariilor in companii prin "efectul de decompensare", un termen imprumutat in economie din medicina. Dar companiile nu au produs mai mult si se vede asta din raspunsul pe care l-au dat cererii in crestere. Dupa cum s-a vazut in 2024, cele 60 de miliarde de lei suplimentate, aruncate de stat in economie prin majorari de pensii si salarii, au avut drept rezultat o crestere economica subunitara. Stimularea consumului a avut ca rezultat cresterea importurilor, ceea ce arata ca oferta interna nu s-a intalnit cu cererea. Peste toate aceste lucruri, suportabile, se suprapune acum criza din energie care, pentru unele companii, devine un cosmar. Si care reduce semnificativ competitivitatea companiilor, mai ales a celor din industria prelucratoare.

In aceeasi vreme, inflatia isi vede de treaba ei, iar Comisia va anunta astazi si revizuirea, in sus, a tintei de inflatie si reducerea prognozelor de crestere economica.

Inflatia anuala in Uniunea Europeana a fost de 3,2% in aprilie 2026, in crestere fata de 2,8% in martie. Iar Romania este in topul acestei cresteri, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene.

Cele mai mici rate anuale au fost inregistrate in Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) si Cehia (2,1%). Cele mai mari rate anuale au fost inregistrate in Romania (9,5%), Bulgaria (6,0%) si Croatia (5,4%). Acestea sunt datele ajustate. Pe datele brute, inflatia a fost in Romania, in aprilie, de 10,7%, fata de 9,9% in martie.