Opinii

Toata lumea asteapta de doua luni bugetul pe 2026, care dupa toate datele va fi adoptat abia in martie si va intra in vigoare la 1 aprilie. Cel mai probabil, guvernului ii convine situatia pentru ca pur si simplu face ajustarile de care se vorbeste prin regula cheltuirii pe luna 1/12 din totalul anului trecut. Data fiind inflatia de 10% an la an, asa a gasit metoda inghetarii de cheltuieli, cel putin pentru primele doua luni nebugetate.

Se fac diverse calcule - ajunge sau nu cresterea TVA din vara pentru reducerea deficitului la 6% sau la 6,5% din PIB? Experti interni si internationali, cu CFA sau fara - inclusiv de la banci de prim rang in lume, calculeaza contabil cum si de unde mai trebuie sa mai taiem, de unde sa vina venituri suplimentare, ca sa ne incadram in deficitele pe care sa le accepte pietele, vestitele "piete", despre care nimeni nu mai spune acum ca erau in colaps in 2008-2009 daca nu le salvau guvernele, cu bani publici.

Ce se uita totusi in aceste calcule contabile, de tip Patul lui Procust? Ca puterea unei tari sau a unei economii provine din crearea de valoare adaugata din nimic sau aproape nimic, prin creativitate si ambitie antreprenoriala, prin investitii si punerea in valoarea a resurselor - naturale, de capital si umane. Asa se produc banii pentru taxe.

Unde era UIPath in urma cu 12 ani? La venituri de 1 milion de dolari cu 10 angajati. Unde este astazi? La o capitalizare de 20 miliarde de dolari cu 4.000 de angajati, din care 2.000 in Romania, si venituri anuale de 1,2 miliarde de dolari.

Unde erau Autonom, Dedeman, Altex, Fan Courier, Cristim si Electroalfa care se listeaza in aceste zile la bursa? Erau de 10 sau de 20 de ori mai mici. Creeaza conditii, investeste in educatie, in facultati de informatica sau de business de top, in infrastructura si natalitate, da, in natalitate - si ai crestere economica si ce taxa.

Cand colo, ce a facut acest guvern? A atacat in primul rand pe cei mai slabi - copii, batrani, mame si bolnavi, adica bursele elevilor, indemnizatiile mamelor, pensiile varstnicilor si de la 1 februarie bolnavii - prin anularea platii pentru prima zi de concediu medical.

Pai asta este puterea unei societati si a unei economii care si-a dublat PIB-ul in ultimii zece ani? Sa se intoarca atunci cand este nevoie de o ajustare chiar catre cei mai slabi? Catre copii si mame, catre educatie? Catre viitor? Cand atatia bani sunt aruncati de catre primari precum cel din sectorul 3 pe trotuare si borduri de care nu era nevoie?

De ce atrag marile centre financiare si de business ale lumii, Londra, Paris, New York, cei mai buni oameni, cei mai educati? Pentru ca stiu ca acestia vor produce cea mai mare valoare. De ce accepta Germania si Vestul riscurile atragerii de forta de munca tanara de alta religie din spatii din afara UE? Pentru ca natalitatea este in scadere si e nevoie de absorbtie de forta de munca. Si atunci Romania ce face cand in 2025 s-au nascut cei mai putini copii din ultimii 70 de ani?

Societatea, atunci cand simte o agresiune, automat reactioneaza si isi amana functiile de baza. Se spune acum ca in 2026 va veni cea mai putin generoasa generatie din istorie pentru copiii care intra in clasa a noua. Dar de ce este asa de putin numeroasa? Pentru ca in 2011 s-au nascut doar 196.000 de copii, cu 12% mai putin fata de 2009. Aceasta a fost consecinta taierii salariilor si a cresterii brutale a taxelor in 2010.

Societatea, economia au nevoie de incredere, de un plan de viitor. Capitalul acumulat in economie in acesti ani, faptul ca macar marile orase au ajuns la un PIB per capita la nivelul Europei de Vest pot constitui de acum incolo un motor de crestere si de incredere pentru toata tara.

Dupa cum spune un studiu publicat ieri de Roland Berger, Bucurestiul si alte sapte judete au ajuns la jumatate din PIB-ul tarii. Iar in ultimii cinci ani diferenta intre marile centre de business si restul tarii a crescut in loc sa se estompeze. Intre 2020 si 2025 avem o crestere a PIB per capita pe tara de la 11.000 euro la aproape 20.000 euro, deci de 81%, dar PIB per capita in Bucuresti creste de la 28.000 euro la 58.000 euro PIB/capita, adica cu 107%, conform Comisiei Nationale de Prognoza.

Urmeaza in clasament Cluj, cu aproape 30.000 euro PIB per capita in 2025, fata de 16.000 euro in 2020, deci o crestere de 90%, tot peste cresterea medie. Timis este la aproape 25.000 euro PIB/capita, fata de 14.000 euro in 2020, cu o crestere de 80%. Pe de alta parte, judetele cu PIB/capita sub 10.000 de euro, Botosani, Vaslui si Giurgiu, au crescut mai incet decat media pe tara, doar cu 60-80%.

Interesant, cu cat este mai ridicat PIB/capita, cu cat nivelul de crestere in ultimii cinci ani este mai rapid. Ce inseamna asta? Ca se produce un efect de magnetism - centrul creste mai rapid decat periferia. Este ceea ce se intampla de fapt si in lume, istoric, de secole cu Occidentul versus restul lumii.

Cu Constanta (23.000 euro PIB/capita, plus 80% in cinci ani), Gorj (23.000 euro, plus 109%) Prahova (22.000 euro, plus 80%), Brasov (22.000 euro, plus 70%) se termina judetele cu peste 20.000 de euro PIB per capita. Gorj a crescut bine pentru ca in ultimii cinci ani productia de energie bazata pe mult hulitul carbune din Valea Jiului a crescut substantial ca urmare a preturilor foarte mari la electricitate.

Interesant este ca nici Iasi, nici Craiova, aflate cam la circa 15.000 de euro PIB per capita in 2025, nu sunt peste media nationala de 20.000 de euro.

Asa ca misiunea acestor clustere urbane care sunt la mare distanta de restul tarii va deveni de acum esentiala. Va trebui sa fie Noul Vest pentru economia romaneasca, adica o sursa de investitii, de programe de finantare si de educatie, clasica sau antreprenoriala. Asa cum a fost Occidentul incepand din 2000, cand milioane de romani au putut pleca sa lucreze in strainatate si companiile straine au investit local, asa va trebuie sa fie pentru urmatorii 20 de ani, pana cand Romania va atinge 40.000 de euro PIB per capita, nivelul mediu de astazi al UE, marile centre urbane pentru mediul rural si orasele mai mici din apropiere.

Pentru asta e nevoie de circulatia mai rapida a marfurilor, a oamenilor, a capitalului si a serviciilor, iar noile autostrazi spre Moldova, finalizarea centurii A0 si Sibiu - Pitesti, vor asigura aceasta respiratie, vor fi marile artere pentru a asigura capilaritatea investitionala de care are nevoie mediul rural si micile orase pentru a creste prin investitii.