Opinii

Partea buna a functionarii de luni intregi a actualului guvern fara mandat este ca, in sfarsit, guvernul provizoriu se ocupa in principal de ceea ce este mandatat sa faca, adica sa administreze tara pe baza legilor existente si nu sa legifereze prin ordonante de urgenta, asa cum au facut toate guvernele de dupa 1989 in mod abuziv.

Conform Constitutiei si normelor statului de drept asimilate de Romania dupa 1990, puterea in stat are trei ramuri: puterea legislativa, adica Parlamentul, puterea executiva sau administrativa, adica guvernul, si puterea judecatoreasca, prin Inalta Curte si restul sistemului judiciar plus Ministerul Public prin parchete.

Si guvernul este izvor de drept, insa poate modifica legile doar prin ordonante simple sau ordonante de urgenta (OUG). Restul legislatiei avand ca sursa guvernul consta in hotarari de guvern, memorandumuri sau acorduri, iar la nivelul ministerelor, prin ordine de ministru sau norme de aplicare a unor legi. Si consiliile locale pot emite hotarari, care sunt incadrate tot ca izvor de legislatie in general.

Insa puterea legislativa cu adevarat apartine Parlamentului, care emite legile pe baza carora guvernul si restul admistratiei centrale si locale trebuie sa guverneze si sa administreze.

Printr-un abuz de putere acceptat de toate partidele si guvernarile de dupa 1990, de-a lungul timpului toate guvernele si-au exercitat puterea prin ordonante de urgenta fara ca ele sa fie cu adevarat necesare, ci doar pentru ca le-a fost mai usor sa-si impuna politica odata numite de catre parlament.

Altfel ar fi trebuit ca proiectele de legi sa treaca de Parlament, unde de fiecare data timpul de dezbatere este mai lung, iar opiniile pot deveni contrare chiar si in cadrul partidelor sau coalitiilor.

Guvernele au abuzat de aceste ordonante de urgenta in pofida paragrafelor din Constitutie unde se precizeaza ca OUG pot fi date doar in situatii de urgenta.

De fapt, gandirea celor care au structurat in acest fel puterile statului a fost corecta. Este nevoie de dezbatere si puncte de vedere diferite pentru ca o lege sa fie buna. De foarte multe ori s-a dovedit ca ordonante de urgenta adoptate in pripa au trebuit sa fie modificate si rasmodificate pentru ca nu au cuprins toate aspectele in impactul lor.

Iata ca in sfarsit, prin faptul ca a fost demis, acest guvern are si timpul, si posibilitatea de a se apleca asupra misiunii sale principale: de a administra treburile tarii pe baza legilor date de Parlament.

Nimic nu impiedica actualul guvern sa accelereze constructia de autostrazi, sa aplice mai rapid legea ajutoarelor de stat din pachetul de relansare economica aprobat la inceputul acestui an pentru a avea mai rapid crestere sau sa treaca in sfarsit la eficientizarea intreprinderilor de stat, un subiect care dupa un an se dovedeste ca a fost uitat.

Guvernele s-au invatat, prost, ca de fiecare data cand apare o situatie sa vina cu o ordonanta de urgenta si nu sa administreze cat mai eficient pe baza legislatiei anterioare, data in Parlament.

Nu mai vorbeste nimeni acum de restructurarea aparatului administrativ, de limitarea cheltuielilor cu bugetarii, de eficientizarea actului de guvernare. Dimpotriva, desi pana in urma cu 2-3 luni se vorbea doar de necesitatea de a face economii, guvernul actual insista pentru cresterea salariilor demnitarilor in mod substantial, si nu pentru medici si profesori, categoriile de bugetari cu adevarat aflate in linia intai si defavorizate de-a lungul timpului in grila salariala.

De unde sunt bani pentru cresterea salariilor presedintelui, premierului, ministrilor si parlamentarilor, daca pana acum trei luni si tot anul 2025

s-a vorbit doar de necesitatea taierilor si restructurarilor?

Nedeprins prin echipele sale sa evalueze in mod concret cum poate fi eficientizata activitatea guvernamentala, guvernul a iesit in urma cu catva timp cu o analiza a numarului de bugetari in care datele se bateau cap in cap si pana la urma a fost lasata balta actiunea.

Si toti ministrii ofteaza ca nu au posibilitatea de a da ordonante de urgenta, activitatea lor favorita dinainte. Numai de cate ori s-a tot sucit inceperea anului scolar, ba inainte de 15 septembrie, ba dupa 15 septembrie, prin OUG. La fel si desfiintarea trimestrelor sau a tezelor. Fiecare vrea sa isi lase amprenta prin schimbari legislative, dar putini pleaca de la obiective concrete si apoi sa arate drumul parcurs pana la ele. S-a imbunatatit calitatea educatiei prin renuntarea la trimestre si la teze sau nu?

Atingerea obiectivelor necesare Romaniei in drumul sau spre o economie dezvoltata se poate face si cu legislatia actuala.

Modernizarea Garii de Nord si cresterea vitezei pe calea ferata nu au nevoie de OUG. Cand a fost premierul Bolojan ultima data in Gara de Nord sau aeroportul Otopeni sa vada cam cum arata aceste doua puncte cheie pentru Romania, care se vrea membra a OECD in curand?

Iar daca tinerii de azi vor o altfel de Romanie, atunci trebuie sa afle ca nu o pot avea daca nu se baga la bataie, la mijloc.

La mijloc inseamna sa ajungi sa faci legile in Parlament. Insa cohortele de studenti de la facultatile de drept viseaza sa fie la margine, in avocatura. Pentru un om al dreptului, scopul principal ar trebui sa fie acela de a contribui prin schimbarea legilor la o societate si economie mai bune, la un viitor mai bun. Iar daca nu, macar sa le aplice ca judecatori sau sa faca curatenie in societate ca procurori.

Oricati bani ar face avocatii in firmele de avocatura de care sunt fascinati tinerii studenti la drept, satisfactia de a participa la crearea unei legi bune pentru tara este incomensurabila, precum si aceea de a imparti dreptatea ca judecator sau de a sti ca participi la binele public ca procuror.

Cei de pe stanga, de pe dreapta care vin sa sustina un punct de vedere sau altul sunt la margine, nu la centru. La centru sunt cei care fac legile, parlamentarii, si cei care le aplica, adica judecatorii.

Este pacat ca astazi nu avem in Parlament cei mai buni juristi ai Romaniei, multi dintre ei avocati de prestigiu si profesori la drept, este pacat ca nu avem fosti bancheri de calibru, antreprenori care si-a facut exitul, tineri specialisti care vor sa schimbe Romania, nu doar domeniul lor de activitate sau firma la care lucreaza sau pe care o conduc.

Sunt fosti sefi de banca care stau cate doua luni pe barca in Oceanul Pacific sau Indian. Foarte bine. Insa si lipsa lor de implicare conteaza atunci cand judeca tara si directia in care merge.

Cu toata lipsa de incredere a oamenilor in politicieni si parlamentari, in Parlament se fac legile si cei care au creat ceva in aceasta tara sunt datori sa nu lase Romania sa alunece.

Inaintasii acestei tari, oameni puternici, au stiut mereu ca legile sunt motorul care duc Romania inainte. Pacat ca doar in astfel de momente, precum situatia din 2026 de blocaj, oamenii isi amintesc ca in Parlament se fac de fapt legile dupa care functioneaza statul, societatea si economia.