Business international

Pentru China, schimbarile demografice, care ar urma sa fie unele dintre cele mai rapide dintr-o lume in curs de imbatranire, reprezinta cea mai mare provocare economica. Populatia de varsta activa a tarii, care si-a atins varful la 1 miliard de oameni in ultimul deceniu, urmeaza sa scada la doar 300 milioane pana in 2100, un declin care ar impiedica China sa devina cea mai mare economie a lumii, scrie Financial Times.

"Structura demografica a Chinei se schimba, iar populatia scade treptat, aceasta este o realitate de netagaduit", spune Huang Tie, director general adjunct al Sany Truck Manufacturing. "Pentru industriile cu un grad ridicat de forta de munca, credem ca inlocuirea oamenilor cu roboti este inevitabila".

Beijingul vede acum robotii controlati de AI ca pe o cale de iesire din capcana demografica.

Anul trecut, China a instalat mai multi roboti industriali decat tot restul lumii laolalta. Tara produce de asemenea cea mai mare parte din umanoizii lumii.

De la liderii Partidului Comunist din Beijing la cei de business din intreaga China, exista un consens in crestere ca tara trebuie sa foloseasca umanoizii in cat mai multe sarcini posibile.

"Nu am mai vazut o transformare de o asemenea viteza si amploare de la revolutia industriala", spune Yuhan Zhang, economist la China Center din cadrul Conference Board.

Ultimul plan pe cinci ani al Partidului Comunist face apel pentru "noi forme de munca implicand colaborarea dintre om si masina" si "inteligenta intrupata in posturi cu penurii de forta de munca, medii cu risc ridicat si alte conditii".

Tara trebuie sa gestioneze acum tranzitia de la uman la robot.

"Cine pierde si cine castiga ramane o intrebare deschisa, insa costurile de ajustare vor fi probabil semnificative", spune Zhang.

China se confrunta deja cu o rata ridicata a somajului in randul tinerilor si o populatie in crestere de muncitori "gig" fara joburi permanente in urma prabusirii pietei proprietatii. Daca Beijingul se va misca prea rapid in domeniul AI si al roboticii, tara risca sa lase ambele grupuri fara oportunitati de joburi satisfacatoare.

Si daca exista un lucru de care Partidul Comunist este aproape la fel de obsedat ca de cursa cu SUA pentru suprematie in domeniul tehnologic, acela priveste mentinerea coeziunii sociale.

Potrivit lui Bert Hofman, veteran al Bancii Mondiale, accentul pus de China pe robotica vine din realizarea faptului ca vor fi din ce in ce mai putini oameni.

Beijingul vizeaza acum sectorul umanoizilor cu subventii si politici asa cum a facut-o anterior cu robotii industriali. In aceasta luna, guvernelor locale si companiilor de stat li s-a cerut sa includa "inteligenta intrupata" in industriile proceatoare, a logisticii, retailului si sanatatii. Tinta priveste instalarea a cel putin 10.000 de roboti bazati pe AI in medii comerciale la nivel national in acest an.

"Umanoizii si robotii vor fi urmatorul motor cheie al masinariei de export a Chinei in urmatorii 5-10 ani", se arata intr-un raport al Morgan Stanley.

China a reprezentat 90% din cei intre 13.000 si 16.000 de umanoizi livrati la nivel global anul trecut. Vanzarile de umanoizi din China ar urma sa inregistreze mai mult de o dublare la aproximativ 50.000 de unitati in acest an, peste nivelul oricarei alte tari, potrivit raportului.

Totusi, in randul companiilor chineze, exista o dezbatere privitoare la ce este de facut cu noii umanoizi. Unii spun ca umanoizii nu sunt inca foarte buni la indeplinirea sarcinilor prea usoare sau prea grele. De asemenea, mediile prea imprevizibile sau complicate sunt prea dificile pentru acestia.

Insa, pe termen lung, umanoizii vor prelua milioane de joburi in fabrici, se previzioneaza.

Insa sa inveti un robot sa copieze un om este o sarcina extrem de dificila. Decalajul dintre ambitie si realitate ramane unul foarte mare, spune Laila Khawaja, analist la Gavekal.

Industria realizeaza ca va fi nevoie de cel putin zeci de milioane de ore de date inainte ca robotii umanoizi sa-si atinga cu adevarat momentul revolutionar.

Revolutia robotilor goleste rapid locurile de munca nu doar in sectorul manufacturier, ci si in servicii, un domeniu despre care multi strategi sperau sa absoarba muncitorii din fabrici fara loc de munca.

Consecintele economice ale declinului demografic ameninta sa submineze contractul social nescris pe care Beijingul se bazeaza, de dezvoltare economica in schimbul limitarii libertatilor individuale si drepturilor civile, dar la fel ar putea-o face si imbratisarea de catre guvern a AI-ului si roboticii.

Prabusirea ratei natalitatii, provocate in mare masura de fosta politica de un copil per familie a Beijingului, va afecta cresterea, consumul si bugetul guvernului in restul secolului si va ingreuna cu mult rambursarea datoriilor tarii. Insa tranzitia catre robotica ar putea "ucide" locurile de munca chiar si mai rapid.

Putini se astepta ca China, care se vede prinsa intr-o cursa stransa cu SUA pentru suprematie in domeniul tech, sa incetineasca totusi in aceasta privinta. Aceasta se va baza in schimb pe o statul sau puternic de supraveghere pentru a ajuta la mentinerea sub control a presiunilor sociale si introducerea de masuri pentru atenuarea somajului, urmarind in paralel autosuficienta si dominatia productiei globale, spun analistii.