Business international

Zeci de cercetatori, academicieni si filosofi specializati in inteligenta artificiala au dezbatut recent, in cadrul a doua evenimente distincte, un scenariu tot mai discutat in mediile tech: aparitia unei inteligente artificiale generale (AGI) care sa egaleze sau sa depaseasca omul pe toate planurile cognitive, intr-un orizont de timp de doar cativa ani. Ipoteza centrala a acestor discutii este ca omenirea ar trebui sa urmareasca sa creeze un "succesor demn", o inteligenta post-umana atat de capabila si de valoroasa din punct de vedere moral, incat sa fie preferabil ca ea, nu oamenii, sa decida directia viitoare a vietii, scrie Financial Times.

"Am lucrat pentru a ajunge la AGI toata viata mea si acum, la fel ca multi dintre voi, simt ca suntem aproape", a scris Demis Hassabis, cofondatorul laboratorului de cercetare Google DeepMind, intr-un mesaj adresat angajatilor.

Discursul de acest tip devine tot mai frecvent in cercurile din tehnologie, pe masura ce liderii industriei devin tot mai optimisti cu privire la momentul in care AGI ar putea fi atinsa. Odata atins acest prag, teoria sustine ca masinile vor putea crea, la randul lor, masini si mai inteligente, generand o superinteligenta post-umana tot mai puternica. In timp ce aceste dezbateri despre viitorul inteligentei artificiale avanseaza rapid, publicul larg incearca sa tina pasul cu ritmul accelerat al schimbarii si cu impactul tot mai mare al tehnologiei asupra propriei vieti.

In luna iulie, Elon Musk, care conduce compania de modele de inteligenta artificiala xAI, a estimat ca inteligenta artificiala ar putea depasi suma intregii inteligente umane in aproximativ cinci ani, ducand la o epoca de "abundenta uimitoare". Totusi, el nu si-a retras estimarea anterioara, potrivit careia exista o probabilitate de 10% pana la 20% ca o superinteligenta, sub forma unor "roboti ucigasi", sa reprezinte un risc existential pentru omenire. Desi a incercat anterior sa incetineasca ritmul dezvoltarii AI tocmai din cauza acestor riscuri, Musk pare sa fi ajuns la concluzia ca orice astfel de efort e inutil.

"Se pare ca toate drumurile duc spre accelerarea AI" a declarat el pentru The Economist.

Acest sentiment de inevitabilitate fatalista privind evolutia inteligentei artificiale genereaza un sentiment apropiat de disperare in randul multor alti cercetatori si, tot mai vizibil, in randul publicului larg. Companiile din domeniul tehnologiei iau decizii critice pentru viitorul colectiv al umanitatii pe baza unor scenarii speculative, fara niciun mandat social. Reactia publica tot mai critica fata de companiile de inteligenta artificiala este consecinta fireasca a acestui esec de a raspunde ingrijorarilor prezente ale oamenilor, fie ca e vorba despre locurile de munca, fie despre mediu.

Anul trecut, AI Now Institute, un institut independent de cercetare, a publicat o critica dura la adresa mitologiei care s-a format in jurul conceptului de AGI. Termenul, arata autorii, este definit atat de vag incat devine aproape lipsit de sens. Majoritatea cercetatorilor din domeniul inteligentei artificiale nu cred ca actuala obsesie pentru extinderea modelelor lingvistice de mari dimensiuni, precum ChatGPT sau Claude, va conduce vreodata la atingerea AGI. O mare parte din entuziasmul construit in jurul promisiunilor si pericolelor AGI, sustin autorii raportului, este de fapt un instrument de marketing cinic, menit sa ajute companiile din domeniul tehnologiei sa atraga miliarde de dolari in finantare.

Institutul are dreptate atunci cand afirma ca a permite liderilor laboratoarelor de inteligenta artificiala sa domine discutia despre viitorul acestei tehnologii marginalizeaza experti din toate celelalte domenii, care au perspective indispensabile despre modul in care aceasta poate fi folosita eficient in lumea reala. "A plasa AGI deasupra altor cai de rezolvare a problemelor complexe este doar o forma amplificata de tehnosolutionism", a concluzionat institutul.

In mod previzibil, intr-un eseu recent despre inteligenta artificiala, publicat saptamana aceasta, directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, a propus o solutie tehnologica la problema tehnosolutionismului. Chiar daca argumentul sau este partial si serveste interesele proprii, el nu este neaparat complet gresit.

Zuckerberg a sustinut ca inteligenta artificiala ar putea oferi indivizilor capacitati tehnologice extraordinare, similare unei "superinteligente personale".

"Singura modalitate de a garanta respectarea valorilor umane este oferind mai multa putere oamenilor", a scris el.

Puterea oamenilor nu poate fi exercitata insa doar prin utilizarea unor instrumente tehnologice atragatoare. Ea trebuie sa vizeze modul in care aceasta tehnologie este guvernata. Organizatiile societatii civile, politicienii alesi democratic, sindicatele si autoritatile de reglementare trebuie sa isi exercite, la randul lor, puterile legitime asupra modului in care inteligenta artificiala este implementata. Chiar si liderii companiilor de inteligenta artificiala recunosc acum necesitatea unei implicari mai active cu aceste institutii, pentru a nu pierde increderea utilizatorilor.

Beneficiile transformarii aduse de inteligenta artificiala ar putea fi intr-adevar enorme, chiar daca, deocamdata, raman in mare parte nedovedite. Insa, pana atunci, restul societatii nu poate ramane un simplu pasager pasiv pe bancheta din spate a masinii AGI, intreband frustrat, precum copiii intr-o excursie de vara, "am ajuns?".

Companiile de inteligenta artificiala sunt hotarate sa conduca omenirea catre o destinatie care nu a fost inca dezbatuta public, cu atat mai putin aprobata. A venit momentul ca restul societatii sa obtina mai multa putere de decizie asupra propriului viitor.