Business international

Europa se pregateste de o furtuna financiara. Reforma sistemului de pensii ocupationale din Olanda - adica fondurile private in care contributiile sunt investite pe pietele financiare prin intermediul angajatorilor - va pune in miscare aproape 2.000 de miliarde de euro in urmatorii ani. Este cel mai mare sistem de economisire pentru pensie din Uniunea Europeana, iar schimbarea nu este doar o chestiune tehnica pentru specialistii in piete, ci un eveniment care poate afecta direct dobanzile la care guvernele europene se imprumuta si stabilitatea pietelor financiare, scrie Bloomberg.

Desi Olanda are doar 7% din economia zonei euro, fondurile sale de pensii administreaza mai bine de jumatate din economiile pentru pensii din regiune. Acestea detin plasamente masive in obligatiuni, aproape 300 de miliarde de euro numai in titluri de stat europene. Cand un jucator de asemenea dimensiune isi schimba strategia, efectele se propaga in toata Europa.

Pana acum, fondurile olandeze cumparau in principal obligatiuni cu maturitati foarte lungi, de 10-30 de ani, pentru a fi sigure ca vor avea bani sa plateasca pensiile peste decenii. Reforma introduce insa un model nou, care leaga investitiile de varsta participantilor.

Angajatii mai tineri vor avea o expunere mai mare pe actiuni si active riscante, in timp ce cei aproape de pensionare vor ramane in zona investitiilor sigure, dar cu scadente mai scurte. In consecinta, cererea pentru obligatiuni pe termen lung va scadea vizibil.

Riscurile sunt multiple. In primul rand, dobanzile pentru datoria publica ar putea creste, intrucat guvernele din zona euro - inclusiv Germania, Franta si Olanda - s-ar putea vedea nevoite sa emita mai multa datorie pe termen scurt, acolo unde costurile sunt mai volatile.

In al doilea rand, inceputul de an 2026, cand primele fonduri vor trece efectiv la noul sistem, coincide cu o perioada in care lichiditatea pe piete este redusa, ceea ce sporeste riscul unor miscari bruste. In plus, contextul politic nu ajuta: Franta se confrunta cu o criza bugetara care ar putea duce la schimbarea guvernului, iar Olanda are alegeri anticipate dupa prabusirea cabinetului de la Haga.

Investitorii mari se pregatesc deja pentru turbulente. BlackRock, Aviva si JPMorgan recomanda prudenta si prefera obligatiunile pe termen scurt sau chiar titlurile de stat americane, considerate mai sigure. Multi spun ca vor evita complet obligatiunile europene pe termen lung la final de 2025, anticipand ca piata ar putea deveni extrem de instabila in ianuarie.

Procesul de tranzitie la noul sistem se va intinde pana in 2028, dar primele luni ale lui 2026 vor fi decisive. Daca fondurile vor iesi toate deodata din vechile plasamente, bancile si brokerii s-ar putea trezi in imposibilitatea de a gasi suficienti cumparatori, iar piata s-ar bloca. Autoritatile olandeze au prevazut o perioada de ajustare de un an pentru ca fondurile sa isi reduca treptat expunerea, insa multi analisti cred ca schimbarea va fi accelerata, ceea ce va amplifica volatilitatea.

Europa intra astfel intr-o perioada de incertitudine financiara alimentata nu de o criza externa, ci chiar de modul in care sunt administrate pensiile olandezilor. Iar daca tranzitia nu va fi bine gestionata, costul finantarii pentru guvernele europene ar putea urca semnificativ, punand presiune suplimentara pe bugete deja fragile.