Eveniment

￢ Cerere de 9,75 mld. dolari pentru obligatiunile in moneda americana si de 4,5 mld. euro pentru cele in euro ￢ Dobanzile indicative aseara erau de 5,73% in dolari pe 5 ani si de 6,67% pe zece ani ￢ In euro, 6,56%. Costurile de finantare ale statului au coborat pe 9 iulie la cel mai redus nivel din 2025, in timp ce investitorii au stat la coada pentru a finanta Romania in prima emisiune de eurobonduri a guvernului Bolojan, intr-un semnal care arata ca masurile dure ale actualului executiv de a readuce sub control deficitul bugetar sunt validate de pietele externe. Desi contestate pe plan intern si criticate pentru potentialul lor de a frana consumul si de a afecta anumite sectoare economice, majorarile de taxe - precum cresterea TVA de la 19% la 21%, accizele sporite sau modificarile de impozitare - sunt pentru moment percepute de investitori ca un semnal de responsabilitate fiscala, un "rau necesar" pentru echilibrarea bugetului. "Sentimentul general este ca Romania a luat masuri suficient de ferme pentru a multumi atat agentiile de rating, cat si Comisia Europeana. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB in 2025 si de 3,8 puncte procentuale din PIB in 2026, pachetul fiscal ar trebui sa fie suficient pentru a reafirma angajamentul Romaniei de a renunta la planul de consolidare fiscala pe 7 ani convenit cu UE", spune Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR. Miercuri, randamentul titlurilor de stat in lei cu scadenta la 10 ani - referinta pentru intregul cost al datoriei suverane - a scazut pana la 7,14% pe an, fata de 7,52% cu o saptamana in urma, arata datele Investing.com analizate de ZF. Acesta este cel mai mic nivel din acest an iar scaderea reflecta detensionarea perceptiei de risc din partea investitorilor. Ieftinirea costurilor de finantare vine in paralel cu prima iesire a Romaniei pe pietele externe dupa schimbarea guvernului pentru finantare in dolari si euro care a starnit interes puternic in randul investitorilor internationali. ZF a scris ieri - pe baza datelor Bloomberg - ca cererea agregata pentru obligatiunile emise miercuri a depasit 5 miliarde de dolari pentru transele in dolari si 3 miliarde de euro pentru transa in euro la ora 15:00 - o valoare semnificativa ce ar putea permite statului sa se imprumute in conditii mai bune decat anterior. La ora 18:00 cererea urcase la 9,75 mld dolari si 4,5 mld euro. Pana la inchiderea editiei suma atrasa de Finante si dobanzile finale nu fusera anuntate. Interesul ridicat s-a reflectat si pe plan intern: Robor la 3 luni a scazut miercuri la 6,77% de la 6,84% in sedinta precedenta, pe fondul unei perceptii imbunatatite a investitorilor straini. Reactia pozitiva a fost si la Bursa de Valori: indicele BET a urcat cu 0,3%. Erste - actionarul majoritar al BCR - noteaza ca "planurile de consolidare fiscala sunt suficiente pentru a restabili increderea investitorilor", estimand un impact bugetar de 1,2% din PIB in 2025 si de 2,2% in 2026. Printre cele mai importante masuri se numara cresterea cotei standard de TVA, majorarea accizelor si amanarea sau reconfigurarea unor proiecte de investitii. Majorarile de taxe vin intr-un moment in care Romania are un necesar de finantare ridicat: peste 230 mld. lei in 2025, din care circa 85 mld. lei ar trebui sa vina de pe pietele externe, potrivit estimarilor Trezoreriei. Pe langa corectia bugetara, si stabilitatea politica pare sa contribuie la redresarea perceptiei investitorilor. Numirea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru, sustinut de o majoritate larga in Parlament, este vazuta ca un semnal de continuitate in angajamentele europene si bugetare ale Romaniei. "Formarea unui guvern pro-european a calmat pietele. Noul pachet fiscal pare sa fi fost suficient pentru a recredibiliza strategia Romaniei in fata agentiilor de rating si a Comisiei Europene", noteaza Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR. Dobanzile mai mici pot aduce un respiro important pentru buget. Romania are o datorie publica de peste 200 mld. euro, iar costurile cu dobanzile - deja una dintre cele mai mari cheltuieli bugetare - ar putea fi temperate daca tendinta descendenta a randamentelor se mentine. Dar presiunea pe deficit ramane semnificativa. Potrivit datelor de executie bugetara, in primele cinci luni din 2025, deficitul a fost de 3,39% din PIB - relativ similar cu cel din perioada similara din 2024 (3,41%). Veniturile au crescut cu 13,6% an/an, iar cheltuielile cu 12,2%, in contextul in care ponderea cheltuielilor rigide (pensii, salarii, dobanzi) a atins 94,3% din veniturile ciclice. Pentru perioada urmatoare, Erste estimeaza ca BNR va mentine dobanda-cheie neschimbata la 6,5% pana in februarie 2026, in contextul in care noile taxe ar putea genera presiuni inflationiste temporare. De asemenea, analistii nu se asteapta la reduceri de dobanda in 2025. Pe piata valutara, leul a slabit usor fata de euro, cu cursul urcand spre 5,07 lei/EUR, in linie cu alte monede din Europa Centrala. Inflatia ramane insa o preocupare: Erste estimeaza un nivel de 7,5% pana la finalul anului, cu o inflatie de baza de 6%, presupunand un transfer partial al majorarii TVA si al accizelor in preturile finale.