Profesii

￢ Datele din ultimii 26 de ani arata ca Ministerul Educatiei nu a mai primit un buget care sa treaca de 3,4% din PIB, iar timp de multi ani din aceasta perioada a fost chiar sub 1% ￢ In 2025, Ministerul Educatiei primeste 64,8 mld. lei, un buget care reprezinta circa 3,4% din PIB ￢ Romania se afla printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investitii in educatie ￢ "Este nevoie de o ajustare a sistemului de burse, insa ea trebuie facuta pe evidente, avand in minte doua principii foarte clare: abordarea centrata pe nevoia copilului si dezvoltarea socioeconomica a natiunii".

De 26 de ani, Romania promite educatiei mai mult, dar aloca cel mult minimul. Iar cand vine vorba de taieri bugetare, tot de aici incepe. In loc sa investeasca in viitor, statul roman economiseste la cei care ar trebui sa-l construiasca. Este cu adevarat educatia cea care face gaura in bugetul tarii, pot banii "economisiti" prin taierea burselor elevilor si studentilor sa acopere deficitul bugetar?

"Este nevoie de o ajustare a sistemului de burse, insa ea trebuie facuta pe evidente, avand in minte doua principii foarte clare: abordarea centrata pe nevoia copilului si dezvoltarea socioeconomica a natiunii. Trebuie sa scoti din saracie cat mai multi oameni din cei 3,6 milioane cati sunt in prezent. Mai mult, 1 din 5 adolescenti traieste in saracie. Iar aceste lucruri nu pot fi schimbate decat prin investitii in educatie. Educatia este o investitie, nu o cheltuiala. Asa trebuie privita de catre guvernanti", spune pentru ZF sociologul Gelu Duminica.

Din pacate insa, mai adauga el, cei aflati la conducerea educatiei si a tarii o vad ca pe o cheltuiala si se gandesc, astfel, ca pot sa taie din ea, cand de fapt cea mai mare nevoie este aceea de sustinere, de construire si pastrare a unui pachet consistent de masuri de sprijin, astfel incat elevii sa-si continue studiile cat mai mult.

Ministrul educatiei Daniel David a anuntat recent ca din toamna bursele pentru elevi si studenti, cu exceptia celor sociale, vor fi micsorate si se vor acorda unui numar mai mic de elevi decat pana acum. Astfel, vor primi bursa de merit doar 15% dintre elevii unei clase care vor avea media minim 9.

Sociologul este de parere ca efectele unor astfel de masuri, precum cele anuntate recent in educatie, nu se vor vedea dupa un an sau doi, ci abia in opt-zece ani.

Practic, elevii de astazi platesc pretul unor decizii luate de cei care conduc tara si care ar fi trebuit sa se asigure ca modul in care gestioneaza problemele socio-economice nu afecteaza educatia celor in mainile carora se afla viitorul Romaniei.

"Cu cine vor vota acesti oameni care vor fi din nou ignorati si care sunt principalii platitori ai dezmatului financiar din ultimii ani? Cum sa ii facem pe acesti oameni sa creada in statul care i-a dezamagit si care nu investeste in ei, in educatia lor? Sunt multe efecte ale acestor masuri luate pompieristic, care se vor vedea abia dupa multi ani", a mai adaugat Gelu Duminica.

Educatia este subfinantata si aceasta este constatarea tuturor rapoartelor comparative din care Romania face parte, spune si Daniela Visoianu, membra in Comisia pentru invatamant din Senatul Romaniei, fie ca vorbim de rapoarte realizate de Comisia Europeana, OECD sau Banca Mondiala.

Totodata, mai adauga ea, Romania are o problema de finantare disproportionata in sistemul de educatie, intrucat finanteaza extrem de putin ciclul primar, un ciclu destinat achizitiilor fundamentale, de baza.

Foarte grav este, dupa cum spune aceasta, ca destinatia finala a banilor alocati in domeniul educatiei nu se vede, iar faptul ca se iau masuri de reducere a cheltuielilor din acest sector este cu atat mai rau.

"In Romania vorbim de cea mai mare rata de abandon scolar si nu putem sa luam masuri fara sa masuram impactul a ceea ce au produs aceste sume investite in anul 2024. In conversatia despre ce se taie de la educatie este important sa vedem de ce se taie anumite lucruri si ce alte lucruri se vor face cu banii economisiti, astfel incat calitatea educatiei sa creasca", a detaliat Daniela Visoianu pentru ZF.

Pentru ultimii doi ani, perioada in care sistemul de burse a crescut vizibil, exista suficiente informatii in sistemul de invatamant care sa argumenteze in favoarea mentinerii burselor sociale, a burselor tehnologice si a burselor de rezilienta, mai spune ea.

Insa, decidentii politici se concentreaza astazi pe alte detalii, care poate nu sunt atat de relevante in contextul actual.

Guvernul, afirma Visoianu, a pornit o dezbatere despre cine este mai merituos dintre copii, cand, de fapt, conversatia este ca trei tipuri de burse sunt facute pentru a aduce copiii la scoala si a-i mentine cat mai mult in sistemul de invatamant.

"Eu estimez ca desfiintarea burselor tehnologice si a celor de rezilienta va genera un abandon chiar mai mare decat anterior introducerii lor", a mai spus aceasta.

Din punctul sau de vedere, o masura pe care ministrul educatiei ar fi putut sa o propuna pentru a economisi suma vizata de guvern ar fi fost o reducere in ansamblu a cuantumului de burse in zona de merit si de performanta, deci nu o scadere a numarului de copii care beneficiaza, ci o scadere a valorii acestor burse.

Pentru ca populatia sa accepte masurile dure care se impun, mai spune Daniela Visoianu, e nevoie sa vada si prognoza, planul pe care il au cei aflati la conducere. Ministerul Educatiei, crede ea, trebuie sa spuna clar de ce ia anumite masuri si care va fi impactul in sistem. Insa, la fel ca pana acum, aceasta transparenta lipseste.

Educatia, o prioritate doar pe hartie. Bugetul, blocat de decenii

Datele din ultimii 26 de ani arata ca Ministerul Educatiei nu a mai primit un buget care sa treaca de 3,4% din PIB, iar timp de multi ani din aceasta perioada a fost chiar sub 1%. In 2025, Ministerul Educatiei primeste 64,8 mld. lei, un buget care reprezinta circa 3,4% din PIB, un Produs Intern Brut estimat de Comisia Nationala de Prognoza la 1.923,2 mld. lei in 2025.

Respectarea legilor educatiei adoptate in 2023 presupune si acordarea a minimum 15% din bugetul general consolidat, ceea ce se traduce in aproximativ 6% din PIB. Procentul si raportarea au fost schimbate de un fost ministru al educatiei, Sorin Cimpeanu, care a introdus aceasta noua referinta in variantele de lucru ale legilor educatiei. De la aplicarea noilor legi ale educatiei, finantarea prevazuta nu a fost respectata.

De altfel, daca analizam datele centralizate despre evolutia alocarilor pentru Ministerul Educatiei din bugetul de stat, vedem ca pana in 2017 sumele alocate reprezentau sub 1% din PIB, insa in 2018 bugetul a sarit de 2,2% din PIB. De atunci, bugetul alocat educatiei a crescut, insa nu atinge nici pana in prezent obiectivul de 6% din PIB sau 15% din bugetul general consolidat.

Asadar, datele centralizate de ZF de la Ministerul Educatiei, Ministerul Finantelor si Comisia Nationala de Prognoza arata ca alocarea bugetara pentru educatie a fost constant sub 3% din PIB pana in 2023. De altfel, procentul din PIB alocat educatiei a fost, in general, foarte mic, de sub 1% in perioada 2005-2017, cu exceptia anilor 2018-2023, cand a depasit pragul de 2%.

Europa investeste, Romania promite

In ciuda promisiunilor politice privind cresterea investitiilor in sectorul educatiei, datele Eurostat arata ca decalajul dintre Romania si restul Europei ramane mare. Asadar, Romania se afla printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investitii in educatie, alocand doar 3,3% din PIB acestui domeniu in 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Singura tara care a cheltuit mai putin ca procent din PIB este Irlanda, cu 2,8%, in timp ce media Uniunii Europene a fost la 4,7%.

Prin comparatie, tari precum Suedia (7,2%), Belgia, Estonia si Finlanda (cate 6,3%) sau Letonia (6,1%) au directionat catre educatie procente semnificativ mai mari din PIB-ul lor, aproape dublu fata de Romania.

Chiar si state din Europa Centrala si de Est, precum Ungaria (5,3%), Croatia (5,3%) sau Lituania (5,1%), aloca peste pragul de 5%. Romania se plaseaza astfel sub toate marile economii europene, inclusiv sub Italia (3,9%), Grecia (4%) si Germania (4,5%), fiind depasita chiar si de Bulgaria, care a alocat 4,1% din PIB pentru educatie.