01.12.2025, 10:29 Sursa: zf.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Cand mergi lin ca si cum ai fi intr-un tren japonez de mare viteza astazi intre Bucuresti si Focsani doar pe autostrada, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute s-a deschis si ultimul lot, in dreptul Buzaului, nu poti sa nu iti spui: uite ca se poate. Normalul e aici. Romania avanseaza. Avem o sansa. Ne ducem unde trebuie. In sfarsit ne-am miscat.
Dincolo de toata situatia geo-politica, de anul acesta dificil, de intrebarile despre 2026, ar trebui sa ne oprim un pic si sa sarbatorim mult mai mult acest moment istoric: legarea sudului Moldovei, Focsaniul, de Bucuresti pe autostrada. Sa faci o ora si 30 de minute de la marginea Bucurestiului, de la rondul de intrare in A3, la marginea Focsaniului?
Un vis pentru toti cei care au de facut des acest drum. Un vis realizat pentru Romania, in cele din urma. Parca prea putin ne oprim si spunem: iata ca am facut, se poate. Dupa 20 de ani, dupa 30 de ani de cand ar fi trebuit facut. Dar l-am facut. Va urma, pana la sfarsitul anului viitor si bucata pana la Pascani, continuata cu A8 pana la Iasi si iata: Bucuresti si Iasi vor fi unite pe autostrada in decembrie 2026, la 167 de ani de la Unirea celor doua principate.
De aceea ar fi fost poate ca o idee buna sa fie si mai frumos sarbatorit acest moment printr-o hora facuta astazi, unde mai nimerit decat in rondul, in sensul giratoriu din nordul Focsaniului, aflat chiar la jumatatea distantei de la Bucuresti la Iasi de 400 de kilometri.
Sigur ca, istoric, aceasta autostrada ar fi trebuit prima facuta dupa Revolutie. Nu intamplator ai azi A7 langa DN2. Daca se pastra ordinea istorica a importantei, A2 era cea care trebuie sa lege al doilea cel mai populat judet al tarii, Iasi, de Bucuresti. Dar inca o data, bine ca o avem si astazi.
Fara autostrazi, estul Romaniei, judetele din Moldova, au trebuit sa se dezvolte "in suc propriu". Si poate ca asta a fost sansa oraselor de pe linia Subcarpatilor precum Focsani, Bacau, Piatra Neamt sau Suceava sa dea astazi cele mai puternice firme antreprenoriale din Romania precum Dedeman, Altex, Betty Ice sau Trutzi.
Iar judetul Vrancea are o particularitate aparte. Nu poti sa nu remarci spre exemplu cum in estul Focsanilor, rasar an dupa an ca ciupercile case noi dupa case noi, intr-o zona chiar spre autostrada, mai nou chiar si blocuri noi, precum intr-o "Pipera de Focsani". Cum, de unde? De unde acest dinamism, cand in Vrancea in top 10 angajatori nu este nici unul, dar nici un investitor strain?!
Din ce traiesc oamenii astia, de unde vin banii? Ca parca asa era reteta, faci autostrada, vin investitorii straini, si apoi ai economie...Uite ca Vrancea si toate judetele de mai la nord din Moldova reusesc sa se miste. Cu chin. Cu milioane plecati in Italia sau Spania in primii ani dupa aderarea la UE, dar astazi cu o retea de firme locale, cu romani intorsi care au intrat in mici afaceri in agri-business, transport sau restaurante.
Un cu totul altfel de model este Vrancea, spre exemplu, fata de un judet precum Arad, la extrema cealalalta, unde din top 10 angajatori 8 sunt mari firme straine precum Yazaki sau Leoni, producatori de echipamente si componente pentru automotive
Vrancea, la polul opus, din top 10 angajatori locali nici unul nu este cu capital strain. "Automotive-ul" Vrancei este industria de imbracaminte, cu patru mari angajatori din acest sector in top 10, insa conditiile naturale locale dau amprenta.
Puterea economica a zonei coboara din munte, din vii si din livezi. Ca toata zona Subcarpatilor, judetele cu un picior la munte si cu unul la ses sunt cele mai castigate geografic. Ai si lemnul din padure, ai pasunea mai verde ca la campie pentru cresterea animalelor, dar ai si legumele sau via. Si de aici cheagul, de aici puterea economica capilara din comunele din aceste judete de sub munte. Coboara muntenii in cel mai apropiat oras, castiga comerciantii, castiga doctorii, castiga profesorii sau avocatii. Micul fermier, chiar daca nu e "incorporat" in PFA sau SRL, este o componenta vitala a eco-sistemului de business, hraneste lantul valoric.
Insa resursa naturala isi face loc si in business-ul formal.
In top 10 sectoare care angajeaza in Vrancea, printre comert, productia de imbracaminte, constructii sau transport, isi fac loc productia de vinuri si exploatarea forestiera, cresterea porcilor si a pasarilor.
Autostrada va aduce oxigen acestor afaceri. Datele au aratat ca in primii zece ani dupa constructia A2, PIB-ul judetului Constanta a crescut de doua ori mai repede decat PIB-ul Romaniei. Dar in cazul A7 sunt orase puternice pe tot traseul: Buzau, Focsani, Bacau, Roman, Piatra - Neamt, nu numai Suceava sau Iasi la capat.
"Asteptam A7, dar si drumul expres Roman-Piatra Neamt, pentru ca ne va permite sa trecem la o noua categorie de utilaje, de tonaj dublu", spune Ioan Anton Mazarianu, CEO si fondator Comes Savinesti (localitate langa Piatra Neamt), cel mai mare producator de echipamente de mari dimeniuni pentru industria petrochimica, cu afaceri de 25 milioane de euro.
Este adevarat ca la o populatie de 335.000 de oameni, Vrancea are doar 40.000 de angajati, deci 12% pondere angajati/populatie, fata de 20% in cazul judetului Arad, unde la o populatie de 410.000 de oameni sunt 85.000 de salariati. Sau ca salariul mediu net in Vrancea este de 4.200 de lei azi, fata de 5.000 de lei in Arad.
Este efectul disparitatilor uriase in ceea ce priveste investitiile straine directe (ISD): 1,5 miliarde de euro stoc de ISD-uri in Arad, 150 milioane de euro stoc in Vrancea.
Dar ce ne spun pana la urma aceste date? Ca avem de construit. Ca de abia acum incepe aventura antreprenoriala, de atragere si de amplificare a investitiilor in Estul tarii si in toata Romania de fapt. Ca daca punem la un loc muntele, lemnul, via, rosia din solar, autostrada, scoala si initiativa antreprenoriala, avem o sansa. Si scoala romaneasca, asa cum este ea, criticata, lovita in acest an, sta pe picioare.
Pai daca Daniel Dines de la Onesti a construit impreuna cu colega sa de facultate de la Mate-Info cu 15 ani mai mica Andra Ciorici, absolventa a Colegiului Unirea din Focsani, un UI Path de 10 miliarde de dolari capitalizare, nu meritau o autostrada? Meritau! Sa-i sarbatorim pe ei si pe toti romanii astazi! La multi ani!
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.
01.12.2025, 10:29