Business international

Cand presedintele SUA Donald Trump a impus pentru prima data masuri protectioniste in comertul Statelor Unite cu Uniunea Europeana, in 2017-2018, Germania cancelarului Angela Merkel in special si UE in general au vazut in China un partener pentru apararea comertului liber si a globalizarii. UE a cautat atunci sa se apropie de "aliatul" estic nu orbeste, ci mai degraba prudent si pragmatic. In prezent, Uniunea, cu industria slabita de mai multe crize energetice care-i erodeaza productivitatea si competitivitatea, are un armistitiu fragil cu SUA in razboiul comercial mondial pornit de Trump si aplica propriile masuri protectioniste in comertul cu China.

Cele doua tari sunt cei mai mari parteneri de comert ai UE. Recent, aceasta a facut manevre care pot duce la noi cote de intensitate tensiunile comerciale si poate si geopolitice cu SUA si China.

Comisia Europeana lucreaza la un cadru legislativ pentru taxarea gigantilor americani de tehnologie, printre care Apple, Meta si Google, dar nu cu o "taxa digitala" destinata exclusiv lor, ci cu un instrument cu care tinteste toate companiile mari. Speranta este ca astfel vor fi evitate posibilele masuri de raspuns din partea administratiei Trump, scrie Financial Times. Pentru a putea face acest lucru, Comisia intentioneaza sa modifice o propunere existenta, numita "Resursa Corporativa pentru Europa" (Corporate Resource for Europe - Core). In actuala sa forma, Core ar impune o contributie fixa anuala companiilor cu operatiuni in UE si care au o cifra de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

Acum, ideea este de a ajusta pragul impozabil astfel incat povara sa cada doar pe cele mai mari companii. In acest fel s-ar majora suma colectata de la companiile de tehnologie si in acelasi timp ar atenua ingrijorarile europenilor ca povara ar fi suportata disproportionat de companiile europene mijlocii. Noua taxa ar fi destinata companiilor mari din toate sectoarele. Dar detaliile sunt inca in lucru. Unele guverne se opun unei taxe "pur digitale" deoarece nu vor sa-i infurie pe americani. Multe dintre ele se opun chiar Core. De aceea, solutia de compromis ar fi extinderea taxei astfel incat aceasta sa acopere aproape toate companiile mari. Core face parte dintr-un pachet mai cuprinzator de masuri menit sa aduca 60 de miliarde de euro pe an la bugetul UE incepand din 2028.

Franta, Spania, Italia si Austria au introdus propriile versiuni de "taxa digitala", la care SUA ar putea raspunde cu noi taxe vamale. In special Franta si Spania au atitudine mai razboinica in relatia comerciala cu SUA. Franta are aceeasi atitudine si in relatia cu China, ceea ce nu se poate spune despre Spania, care se vrea un cap de pod spre piata UE pentru companiile chineze.

Recent, presedintele Frantei Emmanuel Macron a adresat, alaturi de cancelarul Germaniei Friedrich Merz, o scrisoare informala presedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen in care se cere crearea unui nou mecanism de protectie pentru economia europeana fata de importurile ieftine. "Avem nevoie de un instrument care sa ne permita sa raspundem situatiilor in care state terte cauta deliberat sa submineze conditiile de concurenta echitabile si regulile de piata echitabile prin mijloace politice si economice, ducand la distorsiuni serioase in piata noastra interna", se arata in scrisoare. Documentul nu mentioneaza vreo tara anume, insa initiativa este considerata un raspuns la politicile economice ale Beijingului. UE acuza de mult timp China ca foloseste subventii de stat si ca genereaza exces de capacitate de productie pentru a crea pentru companiile chineze avantaje pe pietele internationale.

Se crede ca Macron a facut aceasta cerere Comisiei din frustrare ca mecanismele de protectie existente nu functioneaza. Germania se plange ca este in epicentrului a ceea ce este denumit "socul chinezesc 2.0". Berlinul si Parisul au lansat initiativa chiar inainte de vizita la Beijing programata pentru 8-10 octombrie a comisarului european pentru comert Maros Sefcovic. Vizita este considerata punctul culminant al dialogului dintre Bruxelles si Beijing initiat de CE in martie din cauza deficitului comercial in crestere dintre UE si China. Beijingul a raspus scrisorii lui Macron si Merz aratand ca masurile protectioniste nu vor ajuta UE sa-si imbunatateasca competitivitatea economica.

"Decuplarea sau fragmentarea lanturilor de aprovizionare ii loveste pe ceilalti fara a aduce ceva bun pentru cel care efectueaza astfel de actiuni", a declarat un purtator de cuvant al ministerului chinez al comertului. Beijingul a cerut Parisului si Berlinului sa adere la regulile Organizatiei Mondiale a Comertului si sa se abtina de la a exploata probleme economice sau comerciale pentru scopuri politice sau de siguranta nationala. The Guardian si alte ziare occidentale scriu, citand surse apropiate situatiei, ca echipa comisarului Sefcovic spera sa obtina un acord pilot, un model pentru ce ar putea sa vina, pentru un singur sector, cel auto - scopul fiind limitarea importurilor de masini hibride ieftine din China.

Confruntarea dintre UE si China a capatat dimensiuni mai serioase dupa ce CE a inchis "fereastra" fiscala care permitea Temu, Aliexpress si altor platforme de retail electronic din China sa vanda fara taxe vamale produse pe pietele europene. La coletele mici, acum fiecare categorie de produs este taxata. Romania are propria suprataxa, care se adauga celei UE. Aceste masuri afecteaza si comenzile efectuate in alte state din afara UE, cum ar fi Ucraina si Australia. In problema chinezeasca, o cauza principala a frustrarii europene este ca produsele chinezesti sunt ieftine. A comanda pe Temu sau Aliexpress era atractiv pentru ca preturile erau mici, produsele puteau fi gasite in acelasi loc, varietatea era mare, iar transportul era ieftin si rapid. O parte mica din produsele ce pot fi comandate acolo pot fi gasite si la magazinele firmelor europene, uneori chiar sub branduri europene, dar la preturi mult mai mari. In problema chinezeasca, mai nimeni nu vorbeste de frustrarea provocata consumatorului european de preturile mari europene.