Business international

Victoria categorica a lui Peter Magyar si a partidului sau Tisza in alegerile parlamentare din Ungaria contra premierului Viktor Orban si Fidesz a adus sperante ca tara va reincepe sa primeasca fondurile europene de care are nevoie pentru repornirea economiei. Acesta este si motivul pentru care forintul, in ultimele luni una dintre cele mai slabe monede din lume, s-a intarit, costurile de finantare ale statului s-au diminuat, iar initial bursa de actiuni de la Budapesta a crescut cu entuziasm.

Doar companiile controlate de regimul lui Orban - oameni apropiati partidului sau sau prieteni - au ramas in urma. Si exista motive serioase pentru care investitorii sa fie prudenti. Ungaria nu este straina de "razboaie civile" duse pe plan economic de oameni de afaceri aflati in tabere politice diferite.

Orban si Fidesz s-ar putea sa fi pierdut puterea politica, dar n-au pierdut si influenta in economie si astfel in societate. Apoi, nici planurile economice ale invingatorului Peter Magyar, personaj tanar si carismatic, plecat in urma cu doar cativa ani din chiar partidul lui Orban (a fost membru al Fidesz din 2002 pana in 2024), nu sunt clare. Mai rau, probabila guvernare a lui Magyar incepe sub semnul crizei.

Un exemplu ar fi epuizarea rapida a rezervelor de carburanti. Din cauza reducerii importurilor, urmare a reglementarii preturilor de catre guvern, si a consumului crescut, rezervele strategice de benzina au scazut in luna martie cu 80%, iar cele de motorina cu 75%, potrivit presei maghiare. Rezervele de petrol erau in februarie deja la cel mai redus nivel de dupa 2015. Iar in aceasta chestiune se vede linia subtire pe care va trebui sa mearga Peter Magyar.

Ungaria este dependenta energetic de Rusia. Este printre putinele tari din UE care au mai ramas asa dupa ce Rusia a invadat Ucraina. Problema carburantilor perista de dinainte de razboiul din Orientul Mijlociu si a aparut cand titeiul rusesc importat a incetat sa mai curga prin conducta Drujba, care tranziteaza teritoriul Ucrainei. Peter Magyar a promis ca va indeparta Ungaria de Rusia si asteptarile sunt sa incerce sa reduca dependenta tarii sale de energia ruseasca, inclusiv de cea nucleara.

Ungaria si-a permis sa continue sa importe gaze si petrol din Rusia deoarece a beneficiat de clementa administratiei SUA conduse de Donald Trump. Orban s-a laudat adesea cu prietenia lui Trump, iar presedintele american si locotenentii sai l-au sustinut pe acesta in campania electorala. Liderul Tisza spune ca SUA raman "un aliat important". In privinta Ucrainei, Peter Magyar va continua politica lui Orban de a refuza ca Ungaria sa contribuie la pachetul UE de ajutor de 90 de miliarde de euro deoarece tara nu-si permite sa se indatoreze si mai mult si ca, oricum, in primul rand trebuie rezolvate problemele cu fondurile europene.

Oficialii de la Bruxelles se asteapta, insa, ca spre deosebire de Orban noul lider maghiar sa permita platile catra Ucraina si nu sa le blocheze. Magyar nu este vazut ca un proucrainean convins. Politicianul se opune livrarilor de arme catre Ucraina. Insa nu este considerat nici prorus. Aceste lucruri au fost suficiente pentru ca victoria lui Magyar in alegerile de duminica sa fie salutata de liderii "liberali" europeni.

Spre exemplu, premierul polonez Donald Tusk a postat pe o retea de socializare un clip in care discuta la telefon cu liderul maghiar. "Sunt atat de fericit", spune el, adaugand ca este probabil mai fericit chiar si decat Magyar. Prin infrangerea Fidesz in Ungaria, partidul PiS, principal forta de opozitie cu care se lupta Tusk, pierde un aliat european important. In plus, daca Ungaria se indeparteaza de energia ruseasca, Polonia are sanse mari sa ii devina furnizor de gaze.

Pe plan intern, Magyar va trebui sa repare sau sa inlocuiasca un model de crestere economica nefunctional. Acesta este bazat pe atragerea de capital strain si exploatarea rezervei de forta de munca interne. Din motive demografice, unul din motoare slabeste. O solutie adoptata de alte state europene, incurajarea venirii de muncitori straini, este delicata. Ca si Orban, Magyar a emis mesaje anti-imigratie puternice. Tot pe plan intern, incurajator in ceea ce priveste stabilitatea este ca politicianul a facut clar ca va respecta independenta bancii centrale, ca nu va cauta sa-l inlature pe actualul guvernator, Mihaly Varga. Insa Varga a fost un ministru si aliat de incredere al lui Orban. Iar aici lucrurile se complica. Oamenii lui Orban conduc o buna parte din cele mai importante companii private din economia maghiara, din sectoare precum constructiile, bancar, telecom, aparare si spatial. Ungaria nu are "campioni nationali", adica companii de stat dominante in aceste sectoare.

90% dintre maghiari locuiesc la cel mult jumatate de ora de o autostrada. Ce lasa Viktor Orban in urma

￢ De cativa ani incoace, Ungaria este tara membra a UE care cheltuie cel mai mult pe recreere si sport. Premierul Viktor Orban este un binecunoscut pasionat de fotbal, iar arenele fotbalistice au ajuns in cei 16 ani in care a guvernat tara adevarate temple ale sportului. Guvernele sale au devoltat puternic si infrastructura sporturilor acvatice.

￢ De asemenea, in ultimii 16 ani Ungaria a pus accent si pe dezvoltarea infrastructurii rutiere, tara ajungand ca numar de kilometri de autostrada raportati la populatie la niveluri intalnite in cele mai multe din economiile avansate din Europa de Vest. Exista si reversul medaliei. Trasportul cu trenul a trecut pe plan secund, in tot acest timp si mai ales in ultimii ani reducandu-se liniile si legaturile locale.

￢ Totusi, guvernul Orban a favorizat modernizarea legaturii feroviare dintre Budapesta si Belgrad, capital Serbiei, pentru a permite circulatia trenurilor de pasageri de mare viteza. Scopul principal al proiectului, la care a participat si China cu bani si constructori, este, insa, inlesnirea transportului de marfa. Ruta este parte din Initiativa Belt & Road prin care Beijingul isi extinde influenta comerciala in lume. Costurile proiectului feroviar Budapesta-Belgrad, o linie de 350 km, au fost estimate la peste 4 miliarde de euro.

￢ Sectiunea maghiara, de 166 km, a costat pana la 2,7 miliarde de euro. Pentru transportul de pasageri, linia este folosita mai ales pentru diverse conexiuni locale. La realizarea proiectului a participat cu materiale de constructii o firma apartinand tatalui lui Orban. Deschiderea completa a fost amanata de mai multe ori, fiind probleme de siguranta.

￢ La infrastructura sportiva, Ungaria s-a dezvoltat puternic in cei 16 ani de cand Orban este premier. In aceasta perioada au fost construite peste 25 de stadioane noi. Multe altele au fost renovate sau modernizate. De asemenea, au fost construite aproape 40 de bazine pentru inot. Altele sunt in constructie.

￢ In 2021, la inaugurarea unui bazin pentru inot, Orban a precizat ca de cand este premier guvernul a alocat aproape sase miliarde de euro pentru a sustine sportul. In 2023, 1,5% din cheltuielile generale ale guvernului maghiar s-au dus catre servicii de recreere si sportive, cel mai ridicat nivel din UE. In 2022, ponderea a fost mai mare, de 1,7%.

￢ Spre comparatie, in Romania in acesti ani indicatorul a fost de 0,8%, ceea ce plaseaza tara in jumatatea de jos a clasamentului. Un etalon al infrastructurii sportive maghiare este Centrul National de Atletism din Budapesta, proiect de 700 de milioane de euro inaugurat in 2023.

￢ La autostrazi, chiar Orban a explicat ca daca in 2010 lungimea totala a autostrazilor din Ungaria era de 1.273 kilometri, in 2025 Ungaria a ajuns la aproape 2.000 de km. Astfel, 90% dintre maghiari locuiesc la cel mult jumatate de ora de o autostrada.

￢ In plus, guvernele Fidesz au construit opt poduri peste Dunare si Tisa. In aceste conditii, in peste 20 de orase mari se poate ajunge pe autostrada. Romania are aproape 1.420 kilometri de autostrazi si drumuri expres deschisi circulatiei.