Eveniment

￢ "Partea de urgente la noi s-a transformat intr-o policlinica nationala, unde salvarile aduc toata ziua pacienti" ￢ "Am investit 12 - 13 mil. euro bani privati si 9 mil. euro din PNRR ca sa construim 20 de paturi in plus" ￢ Am facut un laborator cu peste 1 milion de euro, am realizat o zona de ATI noua, in care vom avea 14 paturi de ATI si o zona cu 60 de paturi de spitalizare de zi" ￢ "Avem in derulare doua spitale, un spital in Bucuresti, pe zona de paleatie si hematologie si un spital in Piatra-Neamt, pe zona de oncologie".

Serviciile de urgenta din Romania ajung sa fie folosite ca o "policlinica nationala", cu pacienti care se adreseaza spitalelor pentru probleme care nu reprezinta urgente propriu-zise. Sistemul medical are nevoie de investitii in infrastructura, tehnologie si o organizare mai eficienta a serviciilor.

Acestea au fost cateva dintre concluziile evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2026 - ziua 2, organizat de Ziarul Financiar cu sprijinul Sanador, Sofmedica, STADA, Bondoc & Asociatii, Cushman & Wakefield Echinox, Dona.Logistica, GNP, IQVIA, Kineto Consult, Kinstellar, Monza Ares, Newpharma, Sanconfind, Sobi, Terapia, Umana Fertility, Zentiva, Aqua Carpatica.

"Partea de urgente la noi s-a transformat intr-o policlinica nationala, unde salvarile aduc toata ziua pacienti: pacienti cu febra, pacienti suparati acasa, pacienti care se bat cu cei de la ambulanta toata ziua, pacienti care vin noaptea, dupa ce termina cu serviciul. Colegii nostri au probleme foarte grave cu managementul acestui serviciu, pentru ca este o policlinica extinsa, unde sunt maximum 15-20% urgente serioase", a spus dr. Catalin Cirstoveanu, medic primar si seful Sectiei de terapie intensiva nou-nascuti, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii - "M.S. Curie" Bucuresti.

In acest context, investitiile in infrastructura medicala devin o componenta importanta a dezvoltarii sistemului, atat in sectorul public, cat si in cel privat. La "M.S. Curie", de exemplu, infrastructura a fost dezvoltata cu 20 de paturi, folosind fonduri europene si fonduri private. "Nu avem paturi suficiente, de aceea am si construit. Am inceput in program privat pentru un plus 20 de paturi, pentru ca am avut de-a lungul a sase ani aproape 150 de copii care au decedat asteptand sa fie ingrijiti. Am decis impreuna cu managementul spitalului si cu Ministerul Sanatatii sa construim 20 de paturi in plus. Am inceput privat, am facut un proiect european PNRR pentru toata tara, dintre care o parte din bani i-am adaugat la noi. Deci 12 - 13 mil. euro bani privati si 9 mil. euro din PNRR" , a mai spus Cirstoveanu.

Fondurile europene au reprezentat o oportunitate importanta pentru modernizarea infrastructurii medicale din spitalele publice, astfel ca si Institutul Clinic Fundeni a derulat mai multe proiecte prin PNRR.

Anca Colita, managerul Institutului Clinic Fundeni, spune ca unitatea medicala a castigat si finalizat trei proiecte prin PNRR, inclusiv proiecte pentru digitalizare si pentru controlul infectiilor asociate asistentei medicale. "In primul rand, am facut un laborator extrem de performant pentru diagnosticul rapid si complex al infectiilor asociate asistentei medicale si al celor cu care se confrunta pacientii nostri. (...) Pe langa acest laborator, care a insemnat o investitie importanta, peste 1 milion de euro, am realizat o zona de ATI noua, in care vom avea 14 paturi de ATI, foarte important pentru un spital in care exista lista de asteptare pentru diversele interventii chirurgicale, unele dintre ele realizandu-se, practic, doar aici. Si nu numai asta, am realizat si o noua sterilizare. Este o sterilizare extrem de moderna, care permite, cum am spus, un control mai bun al infectiilor", a detaliat ea.

Fundeni a investit si in extinderea spitalizarii de zi, printr-un alt proiect cu fonduri europene, si are in prezent o zona cu 60 de paturi de spitalizare de zi.

"Partea de spitalizare de zi din spitalul nostru a fost chiar extinsa printr-un alt proiect cu fonduri europene, si avem o zona in care avem 60 de paturi de spitalizare de zi, intr-o zona exterioara a spitalului", a completat Anca Colita.

Investitiile in infrastructura medicala vin insa si din partea operatorilor privati, care dezvolta spitale noi. Robert Serban, proprietarul Gral Medical, spune ca grupul are in derulare doua spitale: unul in Bucuresti, axat pe paliatie si hematologie, si unul in Piatra Neamt, dedicat oncologiei.

"Noi avem in derulare doua spitale, un spital in Bucuresti, pe zona de paleatie si hematologie si un spital in Piatra Neamt, pe zona de oncologie, care va cuprinde partea de radioterapie, chimioterapie, imagistica, laborator si clinica. In ceea ce inseamna partea de dezvoltare, cred ca foarte important este sa incercam sa facem o zona de hub medical, adica sa facem o chestie de tip one-pit-stop, pacientul sa poata sa fie tratat in tot ceea ce are nevoie, intr-un singur loc."

In viziunea sa, dezvoltarea infrastructurii medicale presupune trei componente: echipamente, oameni si procese.

"Exista trei lucruri. Partea de echipamente, partea de oameni si partea de procese. In Romania s-au rezolvat cele doua lucruri, partea de oameni si partea de echipament, lucrul care nu s-a rezolvat este inca partea de procese. Trebuie sa ne uitam un pic la ele, ca ele sa fie in asa fel facute incat pacientul sa poate sa primeasca foarte repede serviciul de care are nevoie", a adaugat Robert Serban.

Un model similar de integrare a serviciilor a stat la baza dezvoltarii Spitalului SanConfind din Campina. Ioan Simion, fondatorul spitalului, spune ca unitatea a fost gandita inca de la inceput pentru a reuni cat mai multe specialitati si servicii medicale.

"Spitalul a costat 25 de milioane de euro in total. Continui sa fac investitii si astazi . Am montat deja 600 kw panouri fotovoltaice, care-mi acopera 40% din consumul de energie. Etapa urmatoare, poate la primavara, va trebui sa montez baterii. Trebuie sa ne descurcam singuri, altfel nu ne baga nimeni din seama", a detaliat el.

Un alt model de dezvoltare este reprezentat de infrastructurile medicale integrate, care reunesc mai multe tipuri de servicii intr-un singur complex. Wargha Enayati, fondatorul Enayati Medical City, spune ca proiectul din Baneasa a ajuns la aproximativ 400 de paturi si include mai multe componente medicale si rezidentiale.

"In Enayati Medical City acum se dezvolta, intr-adevar, un oras medical. Deja sunt 400 de paturi in zona Baneasa, care include un spital de 100 de paturi de interne, unde tratam cazuri grele de medicina interna, geriatrie, neurologie, recuperare, cardiologie si unde partea de ingrijire este foarte bine dezvoltata in ultimii cinci ani. Ne-am specializat in acest spital pe partea aceasta de ingrijire. Dupa aceea avem spitalul de oncologie si chirurgie de la Memorial, care e la noi, si avem un rezidential, un elderly home pentru varstnici, care merge deja de cinci ani si e full", a spus el in cadrul evenimentului ZF.

La randul sau, George Peltecu, fondator Nativia si Umana Fertility, dezvolta o retea de clinici specializate in infertilitate si pregateste noi investitii pentru extinderea infrastructurii mai aproape de pacient.

"La Umana Fertility construim un lant de clinici de infertilitate. Avem bugetate investitii pentru a veni cu infrastructura mai aproape de pacient. Avem doua tranzactii pe care le vom anunta pana la finalul anului, una in zona Bucurestiului, si mai avem pentru anul viitor proiectat inca un proiect greenfield, pe care o sa-l facem de la zero. In total, avem bugetate niste investitii in jur de 10 milioane de euro", a explicat el.

Prof. dr. Catalin Cirstoiu, manager, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

￢ La Spitalul Universitar de Urgenta avem 600 de prezentari pe zi la camera de garda, 1.700-1.800 de consultatii in ambulatoriu, 400 de consultatii in sectia exterioara de stomatologie. Avem 60.000 de spitalizari pe an, peste 100.000 de spitalizari de zi. E o industrie, greu de suportat un punct de vedere financiar

￢ Bucurestiului ii trebuie un hub medical, ii trebuie ceva facut pentru ca asa ar fi normal sa existe intr-o tara si o capitala civilizata.

￢ Sunt 1.200 de tineri intrati la Facultatea de medicina anul acesta. Spitalele sunt o piesa intr-un mare sistem, extrem de heterogen, cu lumi diferite. Una e sa vorbim in Capitala, intr-un mediu populat de oameni care vor sa lucreze in spital si alta e sa vorbim in provincie. Sunt lumi diferite.

￢ Sistemul de asigurari de sanatate este construit in perioada postcomunista si a ramas pe aceleasi principii. Ca si sistemul de pensii. Ca o masina de epoca frumoasa, dar cu un motor la care am tot schimbat piese. Trebuie gandita o reforma profunda a sistemului, astfel incat sa existe si un aflux de capital care sa creasca investitiile in sanatate.

￢ Facultatea de medicina din Bucuresti e cea mai mare facultate de medicina din tara, cu 1.400-1.500 de absolventi anual. Are o cladire superba, de la 1900, dar la care cade tencuiala. Nu s-a investit nimic in ea. In 1900 erau 50 de studenti.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghita, director general, Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Agrippa Ionescu"

￢ Cred ca in ultimii 3-4 ani s-au facut progrese importante la nivelul infrastructurii de sanatate. Facem un campus medical si educational in Ilfov, unde va fi si sediul principal al spitalului.

￢ Am implementat la nivelul spitalului un proiect de digitalizare care ne-a permis, pe de o parte, imbunatatirea infrastructurii digitale si, pe de alta parte, dezvoltarea unor softuri care sa simplifice activitatea medicala. Avem un program de tip speech-to-text pentru medici

￢ Performanta unui spital nu este dictata doar de nivelul de dotare si de infrastructura, ci de performanta resursei umane. Daca resursa umana este sub nivelul dezvoltarii infrastructurii, acela va fi nivelul de performanta al spitalului. Este important sa dezvoltam foarte mult resursa umana.

￢ Nu doar atragerea de personal medical, infirmieri, brancardieri, asistenti, este importanta, ci si sa le oferi oamenilor perspectiva de a evolua profesional. Faptul ca lucreaza intr-o institutie sau intr-un spital unde pot sa evolueze profesional, unde au posibilitatea sa creeze echipe functionale, sa fie apreciati, sa fie valorizati dincolo de veniturile pe care le au. Personalul medical nu pleaca doar din ratiuni financiare, ci si din cauza supraaglomerarii, a burnoutului si climatului organizational.

￢ Cred ca in doua saptamani o sa se implementeze si va deveni functional un proiect care digitalizeaza complet blocurile operatorii si sectiile de terapie intensiva din spital.

Chestor de politie medic dr. Alida Moise, medic primar ATI, director general, Spitalul de Urgenta "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" Bucuresti

￢ La Gerota ne-am dezvoltat ca echipa, cred ca acesta este secretul. Si ne-a preocupat foarte mult sa dezvoltam echipele medicale, de suport, manageriale, astfel incat sa putem profita de oportunitati

￢ Investitiile in sanatate au cunoscut in ultimii ani un trend nemaiintalnit. Faptul ca am avut o echipa cu viziune ne-a permis sa nu ratam aceste oportunitati si sa putem incepe construirea unui sediu nou. Vom fi beneficiarii unei cladiri moderne, conforma anului 2026, construita de la zero ca sa raspunda nevoilor populatiei

￢ Termenul de receptie pentru noua cladire este 27 aprilie 2027, dupa care urmeaza doua luni de proba. Am inceput greu pentru ca am fost inclusi in PNRR, iar contractul de finantare s-a semnat in ianuarie 2024. Am pornit mult mai tarziu fata de alte spitale, motiv pentru care nu ne ncadram in termenul din PNRR. Acum avem o finantare europeana si o contributie a Ministerului de Interne.

￢ Nu crestem foarte mult numarul de paturi cu aceasa constructie, vor fi in plus 39 de paturi pentru internare continua, 30 de paturi pentru terapie intensiva. Am pornit cu 40 de paturi pentru spitalizare de zi. Noul sediu ne va permite sa avem o abordare holistica a pacientului.

￢ Dezvoltam si partea de ambulatoriu ca spatiu si ca program. Nu va fi non stop, dar ne-am propus sa fie program de ambulatoriu pana la 10 seara.

Prof. univ. dr. Anca Colita, manager, Institutul Clinic Fundeni

￢ Proiectele si fondurile PNRR au reprezentat o uriasa oportunitate pentru Romania si pentru sistemul de sanatate.

￢ Am reusit sa castigam trei proiecte si le-am si dus la bun sfarsit. Proiectul cel mai usor poate a fost cel, intr-adevar, cu digitalizarea, pentru ca este mai omogen.

￢ Am mai avut insa alte doua proiecte mari. Un proiect in controlul infectiilor asociate asistentei medicale

￢ Am facut un laborator extrem de performant pentru diagnosticul rapid si complex al infectiilor asociate asistentei medicale si al celor cu care se confrunta pacientii nostri

￢ Pe langa acest laborator, care a insemnat o investitie importanta, peste un milion de euro, am realizat o zona de ATI noua, in care vom avea 14 paturi de ATI, foarte important pentru un spital in care exista lista de asteptare pentru diversele interventii chirurgicale, unele dintre ele realizandu-se, practic, doar aici.

￢ Am realizat si o noua sterilizare. Este o sterilizare extrem de moderna, care permite, cum am spus, un control mai bun al infectiilor.

￢ Trebuie ca normarea sa nu o mai facem pe pat. Patul acela nu reprezinta nimic.

￢ Trebuie sa facem o normare pe pacient si pe nevoile de asistenta pe care le are acel pacient. Si astea sunt foarte diferite chiar in cazul aceleiasi specialitati.

Larisa Mezinu-Balan, vicepresedinte, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS)

￢ In 2025, comparativ cu anul precedent, vedem o crestere semnificativa in zona de prespital, de 11% din cheltuielile fondului, si o crestere pe zona de spital de 8%, care se imparte echilibrat intre spitalizare continua, dar mai ales spitalizare de zi. Este o zona pe care noi ne dorim sa o dezvoltam.

￢ Astazi avem multi medici inrolati in e-Sanatatea Mea, poate aproape 4.000 de medici activi care sunt inrolati in aplicatie. Pe parcursul lunilor urmatoare vom inregistra si ceilalti furnizori, medicii de familie.

￢ Sunt 70.000 de furnizori de servicii medicale sau utilizatori in aplicatia noastra, asta inseamna medici de familie, care sunt peste 10.000, care in prezent nu sunt utilizatori activi. Ei vor fi vizibili.

￢ In prezent vorbim doar de ambulatoriu de specialitate si avem si un numar extins de farmacii, peste 7.000 de farmacii la nivel de tara, si ei sunt utilizatori in platforma informatica. Avem spitale si fiecare spital are un numar considerabil de medici.

￢ Avem 53.492 de cetateni, CNP-uri unice, inrolati in e-Sanatatea Mea si in mai putin de o luna avem 2.427 de programari confirmate.

￢ Acum cinci ani aveam 800.000 de cetateni inrolati in programul de diabet zaharat, astazi avem 1,8 milioane.

￢ Bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate este construit subdimensionat.

Vlad Negulescu, manager, Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon"

￢ Avem experienta PNRR-ului si totul a mers foarte bine, cel putin din punctul nostru de vedere. Vom accesa in continuare fondurile europene ca sa putem sa facem si reconstructia si modernizarea acestei unitati sanitare, care, pana una-alta, este liderul de piata in ceea ce priveste serviciile medicale in domeniul endocrinologiei. Suntem optimisti ca viitorul o sa fie bun.

￢ In ceea ce priveste partea de investitii, incercam in anii care vin sa facem modernizarea si repararea restului de spital pe care il avem

￢ Avem sectia de chirurgie endocrina. Suntem singurul spital din arealul balcanic care are sectie dedicata pentru chirurgie endocrina.

￢ Nu exista supraspecializare de chirurgie endocrina, se incearca un mentorat de chirurgie endocrina in Europa si in Statele Unite ale Americii. Medicii care sunt chirurgi specializati in patologie endocrina provin din chirurgia generala si s-au specializat la locul de munca.

￢ Putem indrazni sa gandim Bucurestiul ca un hub medical

￢ Pentru chirurgia tiroidiana, ca sa fii cat de cat bun, iti trebuie vreo 50 de cazuri rezolvate. Daca vrei sa fii foarte bun, trebuie sa ai 100 de cazuri rezolvate. Colegii mei, in numar de patru, fac 2.500 pe an, deci noi suntem o forta de chirurgie endocrina in Europa.

Dr. Adrian Gabriel Marinescu, manager, Institutul National de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals"

￢ Daca intrebati un cetatean din Romania care devine pacient care sunt primele doua probleme, o sa vorbeasca despre empatie. Doua probleme vor fi intotdeauna prezentate ca fiind primele cele mai importante pentru orice cetatean: empatie si acces.

￢ Sezonul de gripa bate la usa. In sezonul care tocmai a trecut am avut 6% din populatia Romaniei cu vaccinare antigripala.

￢ Dintre cei care aveau factori de risc si care puteau sa faca forme severe, noi avem undeva la 23% vaccinati. Cu astfel de procente nu se poate face preventie.

￢ Ca noutate, cat de curand, in lunile care urmeaza, o sa incepem sa punem caramizile la o cladire noua, care se refera la paliatie pentru pacientul cu infectie HIV.

￢ Spitalul nu este un SRL si nu conteaza doar balanta intre venituri si cheltuieli. Conteaza mult mai multe lucruri.

￢ In institut, vorbesc doar de cazurile de boli infectioase, avem la nivelul unui an, la nivelul sectiei de zi aproximativ 120.000 de prezentari.

￢ Pasii pe care noi i-am facut in ultimul timp in Romania in ceea ce priveste infectiile nosocomiale sunt mai mult decat clari. In momentul de fata, in Romania lucrurile stau categoric mai bine si stau mai bine in primul rand pentru ca diagnosticul acestor infectii ajunge sa fie mai aproape de realitate.

Dr. Catalin Cirstoveanu, medic primar si seful Sectiei de terapie intensiva nou-nascuti, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii - "M.S. Curie" Bucuresti

￢ Statul roman este obligat sa investeasca in servicii de urgenta pentru copil, pentru nou-nascut, pentru toata tara.

￢ Am facut calcule si costurile pacientului in terapie intensiva nou-nascut sunt aproape aceleasi cu cele din Occident, iar salariile noastre sunt o treime, o jumatate sau doua treimi comparativ cu ale colegilor din Occident.

￢ Partea de urgente la noi s-a transformat intr-o policlinica nationala, din nefericire, unde toate salvarile aduc toata ziua pacienti

￢ Colegii nostri au probleme foarte grave cu managementul acestui serviciu, pentru ca este o policlinica extinsa unde sunt 15-20% maximum servicii de urgenta serioase.

￢ Nu avem paturi suficiente, de aceea am si construit. Am inceput in program privat pentru un plus 20 de paturi, pentru ca am avut de-a lungul a sase ani aproape 150 de copii care au decedat asteptand sa fie ingrijiti in clinica noastra. Au fost pacienti care n-au ajuns sa fie tratati si au decedat in clinicile de origine.

￢ Am decis impreuna cu managementul spitalului si cu Ministerul Sanatatii sa construim plus 20 de paturi. Am facut un proiect european PNRR pentru toata tara, din care o parte din bani ii aduc la noi. Deci 12-13 milioane bani privati si 9 milioane din PNRR.

Conf. univ Gindrovel Dumitra, medic de familie

￢ Orice structura, orice constructie viitoare care se va face pentru a desemna anumite trasee ale pacientilor trebuie sa ia in calcul ca orice pacient, inainte de a fi pacient, este un om sanatos. Deci este importanta preventia primara, preventia secundara, cand vorbim despre politici de sanatate.

￢ Cea mai mare problema pe care o avem, ca medici de familie, in acest moment o reprezinta locul in care ar trebui sa fie trimis pacientul, astfel incat sa nu circule haotic in sistem si sa ajunga din intamplare acolo unde gaseste locul cel mai rapid.

￢ Din punctul meu de vedere, aceste trasee trebuie optimizate la nivel teritorial, trebuie adaptate conform infrastructurii existente si mai ales in conformitate cu disponibilitatile tehnice care exista pentru fiecare regiune. Pe de o parte, trebuie sa existe personal medical care sa fie capabil sa interpreteze in mod corect o anumita investigatie, apoi trebuie sa existe aparatura tehnica si accesul, din perspectiva asiguratului, la aceste servici.

￢ Orice concept de hub de sanatate care sa aduca beneficii in ceea ce priveste circuitul optim al unui astfel de pacient trebuie sa plece de la trei elemente: preventie, existenta unor capabilitati din punct de vedere tehnic si aspectul profesional, adica profesionistul care sa fie capabil sa integreze toate aceste informatii.

Robert Serban, proprietar, Gral Medical

￢ Avem in derulare doua spitale, un spital in Bucuresti, pe zona de paleatie si hematologie, si un spital in Piatra Neamt, pe zona de oncologie, care va cuprinde partea de radioterapie, chimioterapie, imagistica, laborator si clinica.

￢ Cred ca foarte important este sa incercam sa facem o zona de hub medical, adica sa facem un loc de tip one-pit-stop, unde pacientul sa poata sa fie tratat pe tot ce are nevoie. Exista trei lucruri. Partea de echipamente, partea de oameni si partea de procese. In Romania s-au rezolvat partea de oameni si partea de echipamente, dar nu s-a rezolvat inca partea de procese. Ele sa fie in asa fel facute incat pacientul sa poata sa primeasca foarte repede serviciul de care are nevoie.

￢ Pacientul roman se duce la spital doar cand este foarte rau. In faza finala. Nu se duce sa se caute inainte la medicul de familie. Cati se duc sa faca screening? Sunt pacienti si oameni care doresc sa se duca la un anumit doctor si intotdeauna e coada acolo.

￢ Daca vrem sa schimbam ceva la ceea ce inseamna copii, nasteri, trebuie sa motivam. Acolo trebuie umblat.

￢ Sistemul privat si sistemul public sunt impreuna, lucreaza complementar, se ajuta unul pe celalalt, se sprijina unul pe celalalt. Nu suntem in niciun fel pusi in contradictie.

Roxana Baluta, specialist asigurari viata & sanatate si coordonator programe, UNSAR

￢ Anul trecut au fost platite peste 660 de milioane de lei, cheltuieli medicale ocazionate de diverse investigatii, tratamente, interventii chirurgicale, spitalizare care au fost preluate prin intermediul asigurarilor voluntare de sanatate. O crestere de 21%. Am avut crestere in T1/2026, pana la 171 de milioane lei.

￢ Avem o crestere foarte importanta si pe numarul de contracte, de 12% anul trecut, iar anul acesta am ajuns la peste 278.000 de contracte. Contractele nu inseamna numarul de persoane asigurate. Piata asigurarilor voluntare de sanatate este o piata corporate. Aproape 900.000 de persoane astazi beneficiaza de acoperire a unei asigurari voluntare de sanatate.

￢ Piata este de 16 ori mai mare decat era in urma cu 10 ani. Pe de alta parte, piata asigurarilor voluntare de sanatate este sub 5% din piata totala de asigurari, undeva intre 4,5 si 5%.

￢ Tot atatia sunt si romanii care sunt asigurati in baza unei asigurari voluntare de sanatate.

￢ Cand vine vorba de asigurari, ele fac din ce in ce mai mult parte dintr-un ecosistem mai larg, al rezilientei. Cand ne gandim la despagubiri, nu ne mai gandim doar la o suma care se plateste in momentul in care ceva neprevazut, de cele mai multe ori nefericit, se intampla. Vorbim in acelasi timp de capacitatea de raspuns, de continuitate, de preditibilitate, de viteza de recuperare.

Ioan Simion, fondator, Spitalul SanConfind din Campina

￢ Cand am initiat spitalul, impreuna cu arhitectul cu care am lucrat, am decis sa facem un spital in care sa gasim cat mai multe specialitati medicale, in asa fel incat un om care are o afectiune sa-si gaseasca acolo cat mai multe rezolvari, analize, imagistica, operatii si recuperare medicala.

￢ Am vrut sa facem spitalul in asa fel incat sa fie foarte util pentru toti oamenii din zona Campina.

￢ Statul deconteaza 80 de lei pentru sedinta de recuperare medicala, mult prea putin. Am renuntat la serviciile cu CNAS si constatat ca, datorita calitatii serviciilor de recuperare, ne descurcam fara ajutorul Casei. Am invatat sa n-am nevoie de stat.

￢ Spitalul a costat 25 de milioane de euro in total. Continuam sa facem investitii si astazi. Am montat panouri fotovoltaice, care acopera 40% din consumul de energie. Etapa urmatoare, poate la primavara, va trebui sa montam baterii. Trebuie sa ne descurcam singuri, altfel nu ne baga nimeni din seama.

￢ SanConfind are avantajul de a dispune de apa sarata cu concentratie de saruri de 320 grame/litru. Am concesionat de la ANRM 3 km2 de subsol, unde stiam ca sunt ape sarate, si am forat si captat apa sarata, pe care o transportam la spital. Este esential pentru recuperarea medicala. Avem bazine cu apa sarata moderne.

￢ Pe de alta parte, din cauza scaderii natalitatii, trebuie sa inchidem maternitatea. Avem 4-5 nasteri pe luna doar.

Dr. Edis Mustafa, medic primar in reabilitare medicala

￢ Perceptia opiniei publice este ca recuperarea e practic finalul tratamentului unui pacient. In medicina moderna vorbim foarte mult despre preventie. De sute de ani stim foarte bine, de pe vremea romanilor, ca se foloseau tehnici complementare de tratament, cum ar fi apele naturale. Doar ca se pare ca a existat o perioada de penumbra in care omenirea a uitat despre recuperare.

￢ In toate ghidurile europene, in societatile moderne cu mai multe oportunitati in privinta cercetarii, se subliniaza ideea inceperii recuperarii, daca vorbim despre patologia ortopedica, inainte de interventia propriu-zisa. Bineinteles ca atunci cand nu e vorba de un traumatism, daca nu exista o indicatie de protezare a unei articulatii.

￢ Am avut surprinderea sa intalnesc colegi in spital care au crezut ca medicul de recuperare este un absolvent de educatie fizica, nicidecum ca a terminat Facultatea de Medicina. Deci e o chestiune de informare

￢ Din pacate, decontarea fiind extrem de defavorabila, este foarte greu sa faci performanta in mediu public. Si atunci exista o solutie de mijloc, coplata sau alte versiuni, in care pacientii pot efectua aceste sedinte. In spitalul de stat in care am lucrat, cu patru kinetoterapeuti acopeream peste 1.000 de pacienti lunar. La finalul lunii Casa de Asigurari spunea ca am depasit plafonul si ca e problema noastra daca lucram pro bono. Pacientul nu putea face mai multe de 20-25 de minute o sedinta de terapie.