Diplomația română și Marea Unire

România și Tratatele de Pace de la Paris

Palatul Versailles în timpul Conferinței de Pace din 1919

Palatul Versailles – Sala Oglinzilor

Lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, Versailles (1919)

Tratatul de Pace cu Germania de la Versailles (extrase)

Tratatul de Pace cu Germania de la Versailles

Tratatul de Pace cu Germania de la Versailles

Lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, Versailles (1919)

Ratificarea Tratatului de Pace cu Germania de la Versailles

Extras de presă privind remiterea preliminariilor Tratatului de Pace de la Trianon

Tratat de pace între Puterile aliate şi asociate şi Austria - 1919, Saint Germain-en-Laye (extrase)

Tratat de pace între Puterile aliate şi asociate şi Austria - 1919, Saint Germain-en-Laye

Tratat de pace între Puterile aliate şi asociate şi Austria - 1919, Saint Germain-en-Laye

Sosirea delegațiilor pentru semnarea Tratatului de Pace de la Trianon

Plecarea delegațiilor după semnarea Tratatului de Pace de la Trianon

Sala de ceremonii după semnarea Tratatului de Pace de la Trianon

Tratat de pace între Puterile aliate şi asociate şi Ungaria - 1920, Trianon (extrase)

Tratat de pace între Puterile aliate şi asociate şi Ungaria - 1920, Trianon

Tratat de pace între Puterile aliate şi asociate şi Ungaria - 1920, Trianon

Sosirea delegaţiei turce la Sèvres

Sala de ceremonii după semnarea Tratatului de pace de la Sèvres

Semnarea tratatului de pace cu Turcia de la Sèvres 1920

Harta României în 1920

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris, 1920 (extrase)

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris

Tratatul între principalele Puteri Aliate şi România încheiat la Paris

Decret regal de ratificare a Tratatului de la Paris din 1920

Sistemul Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920 a consacrat recunoașterea internațională a Marii Uniri. Doar recunoașterea unirii Basarabiei cu România a avut loc în condiții mai speciale, datorită faptului că în timpul Conferinței de Pace, în Rusia se desfășura războiul civil iar puterile aliate sperau în înfrângerea taberei bolșevice. Atunci când puterea sovietică s-a consolidat, atacând Polonia, Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu România prin Tratatul de la Paris semnat la 28 octombrie 1920, cu scopul garantării granițelor fostului aliat față de politica agresivă a statului sovietic.

Desăvârșirea unității naționale a tuturor românilor s-a făcut prin efortul comun al poporului român din timpul războiului, incluzând armata, diplomația, elita politică și Casa Regală, atât al românilor din Vechiul Regat cât și al celor din provinciile istorice aflate sub stăpânirea Austro-Ungariei și Rusiei. Pe fondul dezagregării celor două imperii multinaționale și al proclamării dreptului popoarelor la autodeterminare, au avut loc hotărârile plebiscitare pentru unire de la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia. Astfel, desăvârșirea unității României nu a fost o creație artificială a sistemului de pace de la Versailles sau o recompensă pentru participarea la război alături de Antantă, Tratatele de Pace de la Paris consacrând în plan internațional realitățile obiective de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Legal disclaimer:

Diplomația română și Marea Unire – secțiune realizată de Ministerul Afacerilor Externe – Arhivele Diplomatice, pe baza unor materiale selectate din volumul O istorie ilustrată a diplomației românești (1862-1947), de Dinu Giurescu, Rudolf Dinu, Laurențiu Constantiniu, Monitorul Oficial, București, 2011.

Documentele de arhivă și fotografiile provin în principal din fondurile Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), precum și ale altor instituții partenere: Arhivele Naționale ale României (SANIC), Biblioteca Academiei Române (BAR), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Cotroceni (MNC).