Politic-Social

Birchall intreaba de ce, in timpul procedurii de selectie, Consiliul Superior al Magistraturii nu a cerut explicatii cu privire la o decizie a Curtii Constitutionale din 2020, care, potrivit fostei ministre, a constatat ca Savonea ar fi folosit in mod abuziv functia de presedinta a CSM pentru a intimida un ministru al Justitiei. "A fost, de fapt, un abuz - o incercare de sicanare si intimidare a unui ministru al Justitiei care nu a acceptat jocuri de culise", afirma Birchall, referindu-se la un conflict din 2019, cand Savonea a sesizat CCR invocand un presupus conflict constitutional intre ea si ministrul Justitiei de atunci. Curtea a decis ca nu a existat niciun conflict de natura constitutionala. Fosta ministra sustine ca aceasta actiune a fost un act de hartuire institutionala, menit sa o sanctioneze pentru ca s-a opus, prin voturi repetate, numirii "favoritei" Liei Savonea la conducerea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ): "Pentru acest 'refuz', am fost sicanata, atacata, hartuita institutional de o persoana care si-a folosit functia publica pentru rafuieli personale". "A fost, de fapt, un abuz - o incercare de sicanare si intimidare a unui ministru al Justitiei care nu a acceptat jocuri de culise si care s-a opus, legal si ferm, numirii unei "favorite" a d-nei Lia Savonea in fruntea Sectiei Speciale ( zis si "Nufarul") unde doreau sa isi ingroape toti coruptii dosarele", a afirmat Birchall. Birchall il acuza pe actualul ministru al Justitiei de pasivitate Ana Birchall mai atrage atentia asupra pasivitatii actualului ministru al Justitiei, Radu Marinescu, si a lipsei de reactie a Inspectiei Judiciare: "Inspectia Judiciara ar fi trebuit sa fie sesizata - sau sa se autosesizeze - nu doar pentru folosirea functiei in interes personal, ci si pentru hotararile judecatoresti controversate pronuntate de doamna Savonea de-a lungul carierei sale". "In orice stat de drept functional, un astfel de comportament in care o persoana aflata in fruntea CSM isi foloseste pozitia pentru rafuieli personale ar fi dus la sanctiuni disciplinare si excluderea din magistratura, nu la promovarea in fruntea celei mai inalte instante din tara!", scrie Birchall. Birchall intreaba public conducerea CSM si Sectia pentru judecatori de ce nu au considerat relevanta aceasta conduita in analiza candidaturii Liei Savonea pentru sefia Inaltei Curti: "De ce o conduita abuziva, confirmata de Curtea Constitutionala, NU a contat in evaluarea candidaturii?" Fosta ministra avertizeaza ca lipsa de reactie in fata unor astfel de acuzatii submineaza increderea in justitie: "Cat timp in varful justitiei ajung oameni care au hartuit un ministru fara sa dea nicio explicatie, justitia nu va fi nici dreapta, nici credibila". Motivele invocate de Savonea, considerate "fara relevanta constitutionala" In octombrie 2019, Lia Savonea, atunci presedinte al CSM, a sesizat CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala contra Anei Birchall, ministru al Justitiei, acuzand ingerinte grave in activitatea procurorilor, subminarea independentei justitiei si blocarea activitatii CSM, inclusiv in legatura cu Sectia Speciala (SIIJ) si comunicarea in cazul Caracal. Pe 22 ianuarie 2020, CCR a respins aceste acuzatii, constatand ca nu exista niciun conflict juridic de natura constitutionala intre CSM si Ministerul Justitiei, iar motivele invocate de Savonea au fost considerate "fara relevanta constitutionala" si "animozitati personale" Ana Birchall a declarat imediat dupa pronuntare ca sesizarea Savonea a fost "o sicana si un abuz", afirmand ca sefa CSM ar trebui sa demisioneze pentru a restabili credibilitatea institutiei. Mai mult, Birchall a acuzat ca Lia Savonea a incercat, de opt ori, prin mecanisme interne, sa-i impuna un favorit in fruntea Sectiei Speciale, iar acest refuz a generat represalii politice si institutionale din partea lui Savonea. Andrea Chis, reclama manevrele din jurul numirii Liei Savonea Fosta judecatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chis, reclama lipsa motivarii hotararii de numire a Liei Savonea ca presedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, document care nu este publicat pe site-ul CSM. Ea atrage atentia ca decizia a fost adoptata pe 23 iunie 2025, dar termenul legal de cel mult 30 de zile pentru motivare a fost incalcat. Potrivit Anei Chis, pensionarea presedintei Corina Corbu a fost accelerata suspect cu o zi inainte de sedinta care urma sa aprobe pensionarea - un episod care ar fi facilitat inceperea mai rapida a mandatului viitoarei presedinte Savonea. Chis interpreteaza acest calendar ca o manevra ordonata din interiorul CSM impotriva propriei sale reguli procedurale. "Nu stiu daca e o intamplare faptul ca, in data de 7 iulie 2025, CSM a adresat o scrisoare deschisa Presedintelui Romaniei, solicitandu-i sa semneze 50 de decrete de pensionare aflate pe masa sa. Imediat, adica a doua zi, in data de 8 iulie, presedinta actuala a ICCJ isi depune cerere de pensionare, pusa pe ordinea de zi a sedintei Sectiei de judecatori si aprobata de indata, adica in data de 9 iulie 2025. Mandatul doamnei judecator Corbu expira abia in data de 16 septembrie 2025, deci este in curs. Pensionarea ei ar insemna inceperea mai devreme a mandatului noii presedinte. Dorinta era inca din 20 iulie 2025, cum i-a fost solicitarea aprobata de Sectia de judecatori. Decizia de numire a noii presedinte, data de Sectia de judecatori inca din 23 iunie 2025, nu este publicata pe site-ul CSM nici pana azi, deci presupun rezonabil ca nu exista". a scris Chis, pe pagina sa de Facebook. Andrea Chis pune sub semnul intrebarii integritatea si legalitatea procedurilor interne ale CSM: daca institutia critica altii pentru intarzieri sau lipsa de semnatura intr-un termen prevazut de lege, cum poate sa accepte propriile abateri fara sanctiuni?