Politic-Social

Romania este nevoita sa implementeze o consolidare fiscal-bugetara, in linie cu angajamentele stabilite in PNRR si Planul National Bugetar Structural pe termen mediu 2025-2031. Nevoia de consolidare fiscala se suprapune unui climat geopolitic incert si costisitor (din februarie 2022 sunt efecte de contagiune negative din cauza razboiului de la granita) si peste criza economica manifesta in ultimii 3 ani in tarile UE (10 tari din UE sunt in recesiune persistenta / au avut cadere economica). Planuri de consolidare fiscal-bugetara sunt implementate in acest moment in 12 tari din Uniunea Europeana, cu deficite excesive si/sau datorii mai mari de 60% din PIB. Viteze mai mari de ajustare fiscal-bugetara se regasesc in cele 8 tari UE aflate in Procedura de deficit bugetar excesiv - Belgia, Franta, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Romania si Slovacia. Care ar trebui sa fie principiile unei consolidari fiscal-bugetare care sa reuseasca? Ce lectii ofera episoadele de consolidare din tarile UE, implementate in ultimii 20 de ani? Ce design ar trebui sa aiba consolidarea fiscal-bugetara din Romania? Ce principii ar trebui respectate, ce masuri ar trebui luate, care sa fie secventialitatea optima si care tintele finale ale programului de masuri? Iata 10 lectii din tarile europene dezvoltate. Cum este posibil ca procesul de consolidare fiscal-bugetara sa fie inteligent, bine gandit si echitabil? 1. Consolidarea fiscal-bugetara calitativa trebuie sa fie echitabila social, sa aiba eficienta macro si sa contribuie la cresterea sustenabilitatii finantelor pe termen lung Consolidarea nu trebuie sa loveasca asimetric in defavoarea romanilor cu venituri mici si medii. Trebuie sa minimizeze impactul contractionist asupra investitiilor, ocuparii si PIB si sa asigure reducerea structurala a deficitelor gemene pe termen mediu si lung. Trebuie evitate peticeala, carpelile temporare si repetate. Este preferabil un pachet de masuri putine dar bine gandite, decat o lista lunga de taieri si taxe aplicate orbeste doar pentru a atinge o tinta anuala. Imperativa este consultarea pachetului de masuri propus cu conducerea Bancii Nationale a Romaniei. Combinatia optima de politici monetare - valutare cu politicile fiscal-bugetare si cooperarea permanenta Guvern - BNR asigura succesul unei consolidari fiscal-bugetare. Reputatia si profesionalismul BNR conteaza decisiv in dialogul tehnic cu Comisia Europeana, agentiile de rating, FMI s.a. 2. Consolidarea fiscal-bugetara nu trebuie sa fie una strict "contabila", ci trebuie sa aiba viziune macroeconomica Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa fie una bine gandita, etapizata rational si neaparat comunicata inteligent, pentru a fi inteleasa de catre public. Nu trebuie intrat intr-o cursa pentru atingerea unor tinte strict cantitative si taierea investitiilor in motoare de crestere endogena (capital uman, tehnologie, cercetare dezvoltare s.a). Ajustarea fiscala ar trebui insotita de reforme structurale menite sa corecteze dezechilibrele. Consolidarea eficienta trebuie sa adreseze cauzele structurale ale deficitului si sa creeze economii sau venituri suplimentare de durata, nu doar artificii contabile pe termen scurt. Programul trebuie sa stimuleze mentinerea / crearea de locuri de munca bine platite. 3. In procesul de consolidare calitativa, ajustarea cheltuielilor trebuie facuta prin analize de eficienta, nu prin austeritate oarba, prin taieri cu barda Romania are posibilitatea de a-si consolida bugetul fara taieri de investitii productive sau de cheltuieli sociale esentiale, concentrandu-se in schimb pe eliminarea risipei si reformarea aparatului public. Lectiile din tarile UE arata ca exista spatiu de eficientizare: analize de rationalizare a cheltuielilor in marile sisteme publice (spending review), digitalizarea administratiei pentru a scadea costurile de functionare, rationalizarea schemei de personal bugetar (prin redistribuire si inghetarea angajarilor in zone supra-dimensionate) si cresterea controlului asupra achizitiilor publice. Aceste masuri pot genera economii permanente, fara a afecta calitatea serviciilor publice. Este de evitat abordarea simplista de taieri N% la toate ministerele: se recomanda analiza fiecarui ordonator de credite, cu tinte distincte, mai mari la ministerele cu cheltuieli vadit ineficiente si mai mici (sau deloc) la cele cu investitii avand un efecte de multiplicare ridicat sau la cele sociale. 4. Consolidare fiscal-bugetara trebuie sa fie graduala Ajustarile bruste si excesive pot duce economia in cercul vicios al austeritatii, deoarece scaderea severa a PIB poate creste pe termen mediu raportul datorie/PIB, anuland o parte din beneficiile consolidarii. O spun toate institutiile credibile, de la Banca Nationala a Romaniei, la Consiliul Fiscal, FMI, BM, OECD etc. O abordare optimala este cea graduala, cu imbunatatiri anuale de 1-2pp din PIB ale balantei primare bugetare, care sa permita absorbtia lina a socului fiscal-bugetar de catre economie. Viteza de ajustare trebuie sa fie una potrivita, pentru a nu bloca motoare de crestere economica, investitiile cu efecte mari de multiplicare sau progresele in educatie, sanatate, infrastructura si tehnologie. Nu trebuie repetata terapia soc din 2009-2011, cand Romania se lauda cu cea mai mare viteza de ajustare fiscala dintre tarile Uniunii Europene (de 2,8 puncte procentuale din PIB potential, de la un deficit structural istoric de 9,3% din PIB potential in anul 2009 la 3,7% din PIB potential in anul 2011). 5. Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa asigure echitatea sociala prin distributia corecta a poverii Nu mai poate fi pusa povara fiscal-bugetara exclusiv pe cei cu venituri mici si medii si pe companiile corecte, care isi platesc la timp taxele si impozitele. O consolidare fiscal-bugetara durabila si acceptata public are nevoie de justitie sociala - adica impartirea poverii ajustarilor intr-un mod progresiv, protejand veniturile celor saraci si ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari sa contribuie proportional mai mult, evitand supraimpovararea celor vulnerabili. Analizele FMI confirma ca, fara grija la design, consolidarile tind sa creasca inegalitatea si sa reduca ponderea veniturilor din munca in economie, generand adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile si plasa de siguranta sociala. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fara a demantela "plasa de siguranta". 6. Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa protejeze investitiile publice productive iar acestea trebuie prioritizate O greseala frecvent intalnita in perioadele de austeritate este taierea drastica a investitiilor publice - in infrastructura, educatie, sanatate - considerate "cheltuieli ce pot fi amanate". Lectiile ultimilor 20 de ani in UE arata ca o consolidare de succes trebuie sa distinga intre cheltuielile productive si cele neproductive, protejand pe cat posibil investitiile care sprijina cresterea economica pe termen lung. Nu se "economiseste" taind investitiile care aduc efecte de multiplicare consistente si randament viitor. Mai degraba, consolidarea ar trebui sa se concentreze pe reducerea cheltuielilor ineficiente (subventii nejustificate, cheltuieli administrative supradimensionate, programe cu performanta slaba) si sa pastreze finantarea proiectelor de infrastructura, educatie, sanatate si cercetare-inovare care sunt motoare pentru cresterea viitoare. Daca totusi unele investitii trebuie amanate, ele ar trebui reprioritizate inteligent (de ex. amanarea proiectelor noi mai putin urgente, dar mentinerea celor aflate in derulare sau critice). De asemenea, se pot explora surse alternative - in cazul UE, utilizarea fondurilor europene - pentru a sustine investitiile chiar si cand bugetul national este constrans. 7. Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa adreseze implementarea reformelor structurale, pentru a asigura sustenabilitate pe termen lung Consolidarea presupune modernizarea politicilor si institutiilor, astfel incat finantele publice sa devina sustenabile in mod natural, nu prin eforturi constante de austeritate. Lectia invatata de multe tari UE este ca reducerile de cheltuieli sau cresterile de impozite au sanse mai mari de reusita daca sunt parte a unor schimbari sistemice: reforme ale sistemului de pensii, ale pietei muncii, ale administratiei fiscale, ale guvernantei bugetare etc. Trebuie atacata problema de la radacina si nu de taiat repetitiv frunzele uscate. 8. Consolidarea fiscal-bugetara optimala presupune un sprijin politic larg si o comunicare transparenta Nicio consolidare fiscala nu are loc in vid politic - acceptarea sau opozitia publicului pot decide soarta unui plan de ajustare. Lectia desprinsa din experientele UE este ca guvernele care au implicat societatea si partenerii sociali si care au explicat clar necesitatea masurilor au avut sanse mai mari sa duca consolidarea la bun sfarsit. Un consens politic si social cat mai larg functioneaza ca un "colac de salvare" pentru masuri altfel nepopulare. Explicatiile oferite publicului larg de catre comunicatorii guvernamentali trebuie sa fie simple, clare, pe inteles, pentru a demonstra ca acesta nu este un proces "contabil", ci unul care are viziune macroeconomica. 9. Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa arate un plan realist de masuri Planul prezentat Comisiei Europene trebuie sa aiba tinte clare, cuantificabile, sa aiba marja de flexibilitate si mecanisme de ajustare. Planificarea rationala a consolidarii este foarte importanta- tintele trebuie sa fie realiste (atat economic, cat si politic) si planul trebuie sa includa o marja de flexibilitate pentru socuri neprevazute. Secventialitatea masurilor trebuie bine gandita. In trecut, multe programe au esuat partial sau total deoarece s-au bazat pe ipoteze prea optimiste despre cresterea economica sau colectarea veniturilor, ducand la "goluri" in buget atunci cand realitatea a fost mai dura, necesitand masuri suplimentare de ultim moment. Prudenta in prognoze, elaborarea unor scenarii alternative, includerea unor clauze de ajustare pentru adaptarea ritmului precum si transparenta perfecta, sunt strict necesare pentru credibilitatea consolidarii fiscal-bugetare. 10. Consolidarea fiscal-bugetara presupune adoptarea unei combinatii echilibrate de masuri, "prietenoase" cu cresterea economica (cu impact minim asupra cresterii) Compozitia / structura ajustarii fiscale este esentiala. Ea trebuie sa fie echilibrata, sa nu creasca inegalitatea. Masurile pro-crestere economica sustenabila, dezvoltarea institutionala, reducerea birocratiei, investitiile in cercetare, inovare, cunostinte, capital uman, tehnologie avansata, digitalizare etc precum si reformele in educatie, sanatate, agricultura si infrastructura nu trebuie intarziate. O viteza crescuta de implementare a noului model bazat pe Productivism trebuie sa aiba ca efect o crestere a calitatii guvernantei macroeconomice si a celei corporative. Altfel, procesul de consolidare trebuie sa fie unul echilibrat, atat pe partea de reduceri de cheltuieli prin reducerea risipei / exceselor si reducerea aparatului de stat / birocratiei, cat si pe partea de cresteri de venituri la buget/ reducere de evaziune fiscala. Nu trebuie lovita puterea de cumparare a celor cu venituri mici si nu trebuie pusa povara fiscala pe umerii antreprenorilor mici. Trebuie insistat pe reducerea fraudei si evaziunii fiscale, ultimele estimari validate de Comisia Europeana / Parlamentul European din noiembrie 2022 indicand o pondere a economiei subterane de 29% din PIB-ul oficial in Romania (locul 3 in UE, dupa Bulgaria cu 33% si Croatia cu 29,7%), mult peste media UE de 17,3% din PIB. Evaziunea fiscala in Romania este estimata la 8-10% din PIB, adica 150-190 miliarde lei estimare pentru anul 2025. In concluzie, consolidarea fiscala trebuie sa fie echitabila, fara adoptarea de masuri care sa afecteze populatia cu venituri reduse si medii. Austeritatea (ajustarea aproape exclusiv cantitativa a indicatorilor ce evalueaza situatia finantelor publice deficit bugetar si datorie publica) este diferita de consolidarea fiscal-bugetara (definita ca ajustare predominant calitativa, bazata pe managementul mai bun al banului public, cresterea efectelor de multiplicare al investitiilor publice prin prioritizarea acestora si transferul spre finantarea din fonduri europene, restructurarea companiilor de stat, cresterea transparentei in cheltuirea banului public, management privat s.a.). Austeritatea si-a dovedit / isi dovedeste limitele, pe cand consolidarea fiscal-bugetara este un proces structural. Consolidarea fiscala trebuie sa reduca deficitele si sa asigure spatiu fiscal necesar investitiilor mai mari in educatie, sanatate si infrastructura. Spatiul fiscal creat trebuie dirijat catre stimuli acordati mediului privat din sectoare cu valoare adaugata ridicata, mai ales din sectorul Productie. Miza pe Strategia "Patriotism Economic" este esentiala. Bibliografie ￢ Comisia Europeana - The distributional effects of fiscal consolidation in nine EU countries, 2012 (analiza comparativa a impactului social al masurilor de austeritate in UE)ec.europa.eu. ￢ Fondul Monetar International - Laurence Ball et al., The Distributional Effects of Fiscal Consolidation, WP/13/151, 2013 (demonstreaza cresterea inegalitatii si somajului pe termen lung ca efect al consolidarilor)imf.org. ￢ Fondul Monetar International - Vybhavi Balasundharam et al., Fiscal Consolidation: Taking Stock of Success Factors, Impact, and Design, WP/23/63, 2023 (trece in revista literatura despre consolidari, evidentiind importanta institutiilor, a design-ului masurilor si a impactului asupra cresterii si distributiei)imf.orgimf.org. ￢ Banca Centrala Europeana - Fabio Panetta, Investing in Europe's future: the case for a rethink, 2022 (subliniaza declinul ingrijorator al investitiilor publice in anii post-criza si necesitatea recuperarii acestora)ecb.europa.eu. ￢ Owen Jones, No alternative to austerity? That lie has now been nailed, The Guardian, 24 Aug 2017 (comentariu privind succesul Portugaliei in combinarea disciplinei fiscale cu politici anti-austeritate si rezultatele economice pozitive)theguardian.comtheguardian.com. ￢ The Atlantic - Malaria and HIV spike as Greece cuts healthcare spending, 2013 (relatare despre impactul dezastruos al taierilor din sanatate in Grecia: revenirea malariei, cresterea infectiilor HIV etc.)theatlantic.com. ￢ Reuters - Hungary rolls back pension reform, defies markets, 13 Dec 2010 (detalii despre nationalizarea fondurilor de pensii private din Ungaria si consecintele acestei masuri one-off)reuters.comreuters.com. ￢ FMI - Mark Griffiths, After Severe Recession, Stabilization in Latvia, IMF Survey online, Feb 2010 (interviu ce mentioneaza contractia de 18% a PIB-ului leton in 2009 si masurile luate)imf.org. ￢ FMI - Philipp Heimberger, Fiscal consolidation and its growth effects in euro area countries, 2022 (constata efectele puternic contractante ale consolidarilor in perioada crizei euro si avertizeaza asupra riscului repetarii acestor erori)wiiw.ac.atwiiw.ac.at. ￢ Comisia Europeana - Fiscal consolidation in the midst of the crisis: lessons from Latvia, 2012 (prezentare ce arata amploarea si compozitia consolidarii front-loaded ~17% din PIB in Letonia si impactul acesteia).