Economic

Economia nu trebuie sa fie terenul de joaca electorala sub nicio forma. Panica nu este justificata, Romania are rezilienta economica si financiara pe termen scurt. Pe termen mediu insa, instabilitatea politica trebuie sa inceteze, deoarece impactul la nivel economic si social este daunator. Finalul Guvernului Ciolacu si al Coalitiei care a condus Romania inseamna o noua etapa de incertitudine. Instabilitatea politica isi va manifesta plenar efectele in viata politica, economica si social in urmatoarea perioada, din cauza faramitarii politice si a sustinerii fragile a noului Guvern in Parlament. Trecand peste crize multiple - sanitara, energetica, economica si pe fondul unui razboi la granita cu costuri ridicate de contagiune negativa, Guvernele Coalitiei au mentinut stabilitatea macroeconomica, sociala si politica. Nu se poate afirma ca au existat evenimente de criza majora pana la momentul anularii alegerilor prezidentiale de la sfarsitul anului 2024. Instabilitatea politica generata atunci s-a reversat negativ pana in prezent, cu efecte consistente la nivelul alegerilor prezidentiale din mai dar si la nivel economic si social. Anul superelectoral a avut efecte si la nivel bugetar, cu toate ca mare parte din cresterea deficitului provine din investitiile semnificativ mai mari. In aceasta analiza, incerc sa ofer raspunsuri la doua intrebari. De unde a plecat Guvernarea Coalitiei din ultimii ani si unde lasa Romania, din perspectiva situatiei financiare, la nivel micro si macroeconomic? Cum se prezinta vistieria tarii la plecarea Guvernului Ciolacu? De unde au plecat? Noiembrie 2021: se formeaza un nou Guvern, o noua Coalitie. Romania se confrunta cu crize multiple. Inca nu se stinsesera efectele nocive ale pandemiei. Criza sanitara inca se manifesta, semnele unei crize economice aparusera deja. Romania se imprumuta masiv si venea dupa un deficit bugetar de 9,2% din PIB, indatorare excesiva in conditiile deteriorarii plasei de siguranta sociala si a sprijinului pentru economie la niveluri infime, asa cum aratau rapoartele FMI. Romania se recupera dificil dupa recesiune persistenta (4 trimestre consecutive de scadere), mai ales pe seama efectului de baza (Tabel 1) si pe baza revenirii consumului privat (asociat "relaxarii" regulilor din timpul pandemiei) (Tabel 2). La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, provocand deopotriva o criza geopolitica, una economica (directa, prin efect de contagiune negativ asupra costurilor de finantare ale Romaniei si a altor tari aflate in proximitatea razboiului si indirecta, prin incetinirea economiilor europene din cauza sanctiunilor impuse) si una energetica, cu efect in cresterea preturilor. In Romania, liberalizarea preturilor la energie si gaze a accentuat efectul speculativ asupra preturilor, acestea crescand de 4-5 ori si afectand, astfel, peste 40% dintre gospodarii si 90% dintre IMM-uri, cu riscul ca acestea sa intre in faliment pe termen scurt. Chiar daca Guvernul a intervenit prin mecanismele de plafonare/ reglementare/ compensare la energie si gaze, efectul inflationist s-a manifestat, inflatia explodand de la 7,8% in noiembrie 2021 pana la un maximum de 16,8% in noiembrie 2022. Transmiterea undei de soc s-a dus in preturile alimentelor, Guvernul fiind nevoit sa plafoneze adaosul comercial la 21 alimente de baza, pentru a proteja puterea de cumparare a populatiei vulnerabile. Printr-o buna cooperare cu BNR, s-a reusit aducerea inflatiei la o cifra in scurt timp, iar in prezent la 4,9%. In ultimii doi ani (nov 2019 - nov 2021) atat ponderea datoriei guvernamentale in PIB explodase de la 35% in nov 2021 la 48,7% (+13,7 pp din PIB) - fiind a doua cea mai mare crestere a datoriei dupa cea din timpul crizei financiare (dec 2008 / feb 2012) dar si cheltuielile cu dobanzile (de la 18 miliarde lei in anul 2021 la 29 miliarde lei in anul 2022, plus 61%!). Ce lasa in urma guvernul Ciolacu, din perspectiva situatiei economico-financiare, la nivel micro si macroeconomic? a) Din punctul de vedere macroeconomic: ￢ In perioada 2021-2024, economia Romaniei nu a intrat in recesiune, nici macar in recesiune tehnica. PIB-ul Romaniei a crescut de la 242 miliarde euro in anul 2021 la 354 miliarde euro in anul 2024. Inseamna un plus de 46%. ￢ Romania si-a continuat viteza de convergenta fata de media UE27, egaland Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croatia, Grecia, Letonia si Bulgaria. In anul 2024, Romania a ajuns la 79% din media UE, in cee ace priveste convergenta reala - PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare. ￢ Guvernul a preluat guvernarea cu un buffer (o rezerva financiara pentru vremuri grele) in Trezorerie de 4,6 miliarde euro si lasa un buffer dublu (10,6 miliarde euro), dupa ce in toamna a fost si de 3 ori mai mare. Daca nu era aceasta rezerva, Romania intra in criza de lichiditate in decembrie 2024 sau in aceasta perioada. ￢ A preluat guvernarea in conditiile in care rezervele valutare internationale la BNR (aur si valute) erau de 45 miliarde euro iar in prezent, prin buna cooperare cu BNR, acestea sunt la 72 miliarde euro (+60%). Nu erau aceste rezerve, cursul de schimb ajungea la 5,5-6 lei la un euro din decembrie 2024 sau in aceasta perioada de instabilitate politica accentuata. ￢ Prin buna cooperare cu BNR, cursul de schimb leu / euro s-a mentinut stabil. Leul a fost cea mai stabila moneda din regiune. ￢ A preluat guvernarea la o datorie externa in PIB de 54,9% din PIB si o lasa la 57,5% din PIB. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a crescut de la 82,3% la 100,3% in prezent (compatibil cu recomandarea FMI pv adecvarea rezervelor). Nu exista adecvarea corecta a rezervelor, Romania avea probleme grave de finantare. ￢ A preluat guvernarea la un deficit de cont curent de 7,3% din PIB si o lasa la 8,3% din PIB, cu un grad de finantare din fluxuri nepurtatoare de dobanda care poate fi crescut prin absorbtia de fonduri europene si din PNRR de natura investitiilor si din investitii straine. Aici trebuie mai mult incurajata productia interna, prin Productivism. ￢ A preluat guvernarea la investitii publice (finantate din surse interne si fonduri europene) de 59 miliarde lei si a ajuns in anul 2024 la dublu, la 120 miliarde lei investitii publice. Sunt investitii prioritizate in austostrazi, scoli, spitale etc, strict necesare pentru modernizarea Romaniei. In 2025, alocarea pentru investitii publice este de 149 miliarde lei, un nivel record. ￢ Deficitul bugetar a avut o evolutie sinuoasa, de la 9,2% din PIB in anul 2021, a scazut la 7,1% din PIB in anul 2022 si la 6,6% din PIB in anul 2023 pentru a creste la 9,3% din PIB in anul 2024 (prima notificare a Comisiei Europene). Am aratat intr-o analiza anterioara detaliata ca deficitul bugetar se afla mult peste pragul de sustenabilitate, ca este nevoie de consolidare fiscal-bugetara pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, conform cu angajamentul luat in Planul National Bugetar Structural 2025-2031. Un prim pachet de masuri de consolidare fiscala a fost luat si impactul acestora in reducerea deficitului se vede deja in executia estimata la luna aprilie, acolo unde ponderea deficitului in PIB a scazut fata de anul trecut. Este principala provocare pentru noul Guvern - implementarea unui pachet suplimentar de consolidare fiscal-bugetara de 0,5-0,7% din PIB. Investitiile publice au reprezentat 75-85% din deficit in toata aceasta perioada. ￢ A preluat guvernarea de la o pondere a datoriei guvernamentala in PIB de 48,5% si s-a ajuns in prezent la 54,6% din PIB (plus 6,1pp din PIB, mai putin de jumatate din cresterea din perioada 2021 fata de 2019, adica + 13,1pp din PIB). Chiar daca suntem sub 60% din PIB (criteriul de la Maastricht), nevoia de consolidare fiscal-bugetara vine si din necesitatea reintrarii ponderii datoriei in PIB pe o cale descendenta. Am detaliat in analiza publicata AICI. Probabil, nu se va putea realiza, in conditiile continuarii razboiului din Ucraina, nevoii de cofinantare sporita a absorbtiei de fonduri europene si PNRR, a cresterii explozive a cheltuielilor militare si a escaladarii incertitudinii geoopolitice. ￢ Din imprumuturile efectuate in ultimiii 3 ani, o pondere de 46% medie pe an s-a dus pentru rambursarea ratelor de capital la datoria veche (rostogolirea datoriei vechi), fata de o medie anuala de 36% in perioada 2020-2021. ￢ A preluat o guvernare in care acordarea de stimuli economici era la 2-3% din PIB si o lasa la 6-8% din PIB, cu prioritate in scheme de ajutor de stat si garantii pentru cresterea productiei aici, in Romania, in industrii cu efect multiplicator. ￢ Efectivul salariatilor din economie a atins un maximum istoric postdecembrist, de 5.182.000 in feb 2025 (ultimele date oficiale), plus 178.700 noi locuri de munca fata de nov 2021. b) Din punctul de vedere microeconomic: ￢ Banii s-au miscat in economie. S-a si consumat, dar s-a si economisit. S-a si creditat, dar s-a si investit la nivel de gospodarii. Iata, s-a preluat guvernarea la o valoare a depozitelor populatiei de 278 miliarde lei si se lasa guvernarea la 382 miliarde lei. Creditele populatiei au crescut si ele de la 164 miliarde lei la 193 miliarde lei. ￢ Sanatatea financiara a crescut in economie. Indatorarea totala a companiilor si populatiei a scazut de la 53% la 44,2% in anul 2024 iar rata creditelor neperformante in sectorul bancar a scazut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut. Acesta este prezentul fata de trecut. A fost dificil. Viitorul trebuie construit cu prudenta si intelepciune. Provocarile pe termen scurt - formarea unui nou guvern, update pe planul de consolidare fiscal-bugetara pentru si refacerea legaturilor anemice din politica externa - sunt de natura a define calea pe care va intra Romania in noul ciclu superlung, de circa 50 de ani (ciclu Kondratieff). Stabilitate versus Volatilitate, Austeritate versus Dezvoltare, Dependenta versus Productivism, Solidaritate versus Inegalitate, Independenta versus Vulnerabilitate sunt doar cateva dintre alegerile structurale care vor defini viitorul Romaniei.