Politic-Social

Scriitorul si jurnalistul american James Bovard scrie, in New York Post, un editorial in care realizeaza o infricosatoare paralela intre noul primar al New York-ului, Zohran Mamdani, si politica de colectivizare a lui Ceausescu. Bovard porneste de la sintagma lui Mamdani din discursul sau de inaugurare, potrivit careia "va inlocui cinismul individualismului cu caldura colectivismului" - un termen care, chiar si acum, la 36 de ani de la caderea lui Ceausescu, da fiori pe sira spinarii oricarui roman trecut de 40 de ani. Individualism vs. Colectivism "Din fericire, psihiatrii nu au clasificat inca "individualismul cinic" drept o boala mintala", scrie Bovard, care relateaza vizita lui in Bucurestiul comunist al lui 1987. Surprinzatoarea paralela dintre Mamdani si regimul comunist pleaca de la discursul de inaugurare al proaspat-alesului primar newyorkez, in care promisese subventii noi, precum ingrijirea gratuita a copiilor, impachetata pentru oameni drept "elemente - cheie pentru vietile pe care le umplem de libertate". In Romania, ideea colectivista a creat monstri, iar newyorkerii trebuie sa caste bine ochii Dar cuvintele, oricat de narcoziante, ale lui Mamdani, nu au fost de natura sa-l seduca pe scriitorul american, care a recunoscut imediat caracterul subversiv al promisiunilor: "ajutoarele guvernamentale sunt adesea mult mai scumpe decat par la prima vedere". Aici, Bovard argumenteaza cu politicile regimului comunist din Romania, care isi proclamase controlul total asupra individului, sub pretextul colectivismului coafat din toate unghiurile: in sanatate - gratuitate, insa control total asupra corpului (interzicerea contraceptiei si a avortului la femei, etc...), in economie - "Cincialul in patru ani" - adica politici crunte de austeritate si munca peste puteri - printre care oprirea curentului electric ca masura de economie (ceea ce a dus, printre altele, la mii de morti), o rata a mortalitatii infantile "intr-atat de mare, incat guvernul a refuzat sa inregistreze copiii ca fiind nascuti pana cand nu vor fi supravietuit primei luni" (Bovard). O Romanie paranoica si absurda Bovard a surprins foarte meticulos "paranoia regimului ceausist": "Regimul romanesc era chiar mai paranoic decat Alex Jones (prezentator media american, cunoscut pentru teoriile sale conspirationiste, alarmiste, specifice spectrului paranoid, n. red.). Cand i-am cerut portarului de hotel o harta a orasului, acesta s-a uitat urat la mine: "Nu avem harti. Daca exista un loc unde vrei sa mergi, spune-mi unde este si iti voi spune cum sa ajungi acolo. Banuiala mea era ca tipul ala nu traia din bacsisuri". Insa ce este cu adevarat surprinzator in editorialul lui Bovard este aceasta apropiere intre un dictator comunist, paranoic, megaloman, indragostit de sine, cu un tanar primar al unui oras situat la mii de kilometri distanta, care s-a nascut cu doi ani inainte ca Ceausescu sa cada. Mamdani nici nu se nascuse cand Ceausescu era impuscat langa zid O apropiere infricosatoare, daca esti cetatean al New York-ului, cu oarecare lecturi de specialitate, o apropiere care nu flateaza, o apropiere care atentioneaza. O paralela cu atat mai periculoasa, cu cat vorbim de un tanar necontaminat de ideile unor comunisti cu impresii de zei pe pamant. "Ceausescu si sotia sa au fost aliniati langa un zid si executati sumar cu aproximativ doi ani inainte de nasterea lui Mamdani. Retorica elevata a lui Ceausescu nu i-a mai influentat pe romanii pe care ii asuprise de mult timp", a incheiat Bovard.