Politic-Social

Romania se afla intr-un moment-cheie al tranzitiei energetice, fiind una dintre putinele tari din Europa - si posibil din lume - care au reusit sa decupleze masiv cresterea economica de poluare, scrie, intr-o ampla analiza, The Guardian. Intre 1990 si 2023, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de sera a scazut cu 88%, iar emisiile totale cu 75%, in timp ce PIB-ul real s-a dublat. Cu alte cuvinte, economia romaneasca produce astazi de aproape zece ori mai putina poluare pentru fiecare dolar generat decat la inceputul anilor '90. Aceasta performanta nu a fost rezultatul unei strategii climatice coerente initiale, ci consecinta prabusirii industriei grele mostenite din comunism, extrem de poluante si ineficiente energetic. Inchiderea fabricilor si minelor dupa 1989 a dus la o scadere brusca a emisiilor, un "eveniment istoric", nu o decarbonizare planificata. Intensitatea emisiilor din productia de electricitate a scazut de peste cinci ori A doua etapa decisiva a venit odata cu aderarea la Uniunea Europeana in 2007. Standardele de mediu mai stricte, piata certificatelor de emisii, fondurile europene pentru modernizare si investitiile in energie nucleara si regenerabila au transformat structural sectorul energetic. In perioada post-aderare, intensitatea emisiilor din productia de electricitate a scazut de peste cinci ori mai rapid decat in intervalul anterior. In paralel, economia s-a mutat treptat spre servicii, agricultura s-a restrans si modernizat, iar padurile s-au extins pe terenuri abandonate, crescand semnificativ capacitatea naturala de absorbtie a carbonului, scrie publicatia citata. Costuri sociale si tranzitie "brutala" Succesul climatic a avut insa un pret ridicat. Regiunile dependente de minerit si industrie grea s-au depopulat, comunitati intregi au fost lasate fara alternative economice, iar migratia masiva a fortei de munca a devenit o supapa sociala. Tranzitia a fost rapida, dar inegala, iar beneficiile cresterii economice nu au fost distribuite uniform. Aceasta memorie colectiva a pierderii explica de ce, astazi, sprijinul public pentru politici climatice ambitioase este scazut, comparativ cu media UE. Multi romani se tem sa nu fie din nou "victimele unei tranzitii". Un viitor contradictoriu: regenerabile vs. gaze In prezent, Romania investeste masiv in energie regenerabila - inclusiv unele dintre cele mai mari parcuri solare din Europa - dar, simultan, isi consolideaza rolul de producator de gaze naturale. Proiecte majore din Marea Neagra si conversia centralelor pe carbune in centrale pe gaz ridica semne de intrebare privind coerenta directiei energetice. Expertii si activistii avertizeaza ca aceste investitii risca sa devina nerentabile pe termen mediu, fortand o a doua tranzitie costisitoare dupa 2035, in contextul inaspririi legislatiei climatice europene. Romania a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO2 pe cap de locuitor In ciuda tuturor contradictiilor, Romania a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO2 pe cap de locuitor, fiind depasita in UE doar de Suedia. Experienta sa arata ca o economie industriala poate reduce rapid emisiile si poate creste nivelul de trai, dar si ca decuplarea timpurie s-a bazat pe circumstante istorice greu de replicat. Prin urmare, tranzitia energetica poate functiona, dar nu trebuie idealizata: fara politici sociale solide, fara coerenta pe termen lung si fara sprijin public, progresul climatic ramane fragil si reversibil.