Externe

Potrivit Institutului International de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) companiile producatoare de armament au obtinut in 2024 venituri totale de 679 miliarde de dolari, cu 5,9% mai mult decat in 2023. Escaladarea conflictului dintre Rusia si Ucraina, precum si perceptia unor riscuri militare sporite in Europa, au fost factori esentiali ai cresterii. Cele mai semnificative avansuri au fost inregistrate in Europa si Statele Unite, unde aproximativ doua treimi dintre companiile din regiune si-au marit capacitatile de productie pe parcursul acestui an, scrie Euronews. Europa, alimentata de cererea de armament pentru Ucraina Exceptand Rusia, cele 26 de firme europene incluse in topul mondial au raportat o crestere agregata a veniturilor de 13,4%, atingand 151 miliarde de dolari. Un exemplu notabil este Czechoslovak Group, care si-a majorat veniturile cu 193% datorita "Initiativei Cehe de Munitie" - un program guvernamental destinat livrarii de obuze catre Ucraina. Jumatate din profitul companiei este asociat direct cu acest conflict. Franta a consemnat o evolutie solida, cele patru mari grupuri din domeniu inregistrand cresteri de 12%. Thales, Safran si Dassault se numara printre performerii anului, cu avansuri de doua cifre. Italia a mentinut trendul ascendent: Leonardo, al doilea producator european dupa dimensiune, a inregistrat o crestere de 10% si a semnat un parteneriat strategic cu Rheinmetall pentru dezvoltarea unei noi generatii de vehicule blindate. Presiuni din cauza dependentei de materii prime In ciuda expansiunii rapide, industria europeana ramane expusa la riscuri legate de aprovizionarea cu materii prime strategice, precum cobalt, litiu si titan. Pana in 2022, Airbus si Safran importau aproape jumatate din titanul utilizat din Rusia, fiind ulterior nevoite sa identifice surse alternative. "Cererea creste, capacitatile se dezvolta, dar accesul la resurse devine un obstacol major," avertizeaza cercetatorul SIPRI Jade Guiberteau Ricard. Pentru diminuarea dependentei, Uniunea Europeana a initiat un plan care urmareste reducerea cu 50% a importurilor de materii prime critice pana in 2029. Strategia include investitii in exploatarea resurselor din interiorul Europei (Germania, Groenlanda) si consolidarea cooperarii cu Ucraina, Balcanii de Vest si statele mediteraneene.