Economic

Romania a obtinut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeana din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie sa accelereze procedurile de selectie a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limita la sfarsitul anului 2030. Potrivit cadrului general stabilit, finantarea prin credite, cu o dobanda foarte mica, de 3%, va fi folosita pentru inzestrarea moderna a Armatei Romane si a infrastructurii asociate - 9,53 miliarde euro, pentru infrastructura duala gestionata de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pascani-Ungheni si Pascani-Siret, 4,2 miliarde euro si pentru Ministerul Afacerilor Interne si celelalte forte din sistemul de aparare nationala, 2,8 miliarde euro. Seful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat, luni, la intrebarea jurnalistilor din timpul conferintei de presa pe aceasta tema, care sunt criteriile de atribuire a contractelor. De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legatura cu Ministerul Apararii Nationale, care totalizeaza 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achizitii in comun cu alte state, iar 11 sunt cu achizitii individuale ale statului roman, dupa cum a subliniat ministrul Apararii, Radu Miruta, in conferinta de joi. "Vom putea sa avem finantarea alocata daca putem sa o si cheltuim" Mihai Jurca a detaliat ce se intampla in situatia in care sunt mai multi competitori pe acelasi segment din SAFE, practic care sunt criteriile de atribuire. "Exista doua componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeana si pornim de la acea baza, si pe urma exista un set de criterii pe care le asamblam din cerintele operationale si cerintele de cooperare industriala sau de productie in Romania. Evident, termenul de livrare e un alt criteriu extrem de important, vom putea sa avem finantarea alocata daca putem sa o si cheltuim, si ar fi bine sa reusim sa facem asta pana in 2030. Toate aceste elemente se coroboreaza si creeaza un anumit tip de profil de eligibilitate. In momentul in care aceste lucruri vor fi coagulate, putem sa raspundem mult mai exact la aceasta intrebare", a declarat Mihai Jurca. Seful Cancelariei premierului a anuntat cu aceasta ocazie ca se lucreaza la o platforma care sa poata fi accesata transparent de potentialii contractori. "Ceea ce va pot spune si cumva ating intentia de localizare sau de productie in Romania, in momentul in care aceste programe sau acest contract va fi semnat, lucram la o platforma la nivelul Guvernului, astfel incat aceste programe sa poata fi prezentate public pe un site, astfel incat toate companiile din Romania care ar putea fi potentiali furnizori, care, sigur, vor trebui sa parcurga o etapa de certificare sau o etapa de procesare, sa poata sa-si inscrie disponibilitatea, astfel incat oricare ar fi furnizorul, indiferent despre ce furnizori vorbim, evident ce e eligibil, sa poata gasi intr-un singur loc si intr-o maniera cat mai rapida furnizori romani, companii romanesti, care sa poata sa intre intr-un lant valoric si care sa ne permita ca intr-un timp relativ scurt sa producem in Romania cat mai mult din aceste echipamente sau din aceste programe. Este foarte dificil sa va dam astazi niste procente, pentru ca tot procesul acesta mai are nevoie de etape", a detaliat Mihai Jurca. Atragerea a mai multi bani in Romania, un element important de analiza La intrebarea jurnalistilor seful Cancelariei premierului a precizat, referitor la punctaj, ca procentul prin care statul reuseste sa atraga mai multi bani in Romania e un element important de analiza, care nu e unicul. "Nu exista un punctaj...Exista in ordonanta, dar pornind nu doar de la ordonanta, exista o legislatie europeana foarte clara pe zona de achizitii militare si mecanismul SAFE se bazeaza pe acele prevederi legale si, sigur, acelea au fost completate de legislatia romaneasca, printre care si ordonanta despre care am vorbit, Ordonanta 62. Exista acolo clar toate criteriile si, sigur, procentul prin care noi reusim sa atragem mai multi bani in Romania e un element important de analiza, dar nu e singurul. Pana la urma vorbim de dezvoltarea capabilitatilor industriale la nivelul Romaniei si la nivel european, dar vorbim si in acelasi timp de dotari de echipamente si de o livrare intr-un termen destul de scurt", a spus Mihai Jurca. Potrivit demnitarului, contractele care nu sunt finalizate la timp nu se contracteaza sau nu se angajeaza ca si credit. Astfel, la fel ca si in PNRR, sumele care nu sunt contractate pana in 2030, nu sunt consumate, vor fi sume care nu sunt retrase din acel credit. Cazul DAMEN Intrebat punctual despre contractul de achizitionare a doua nave de patrulare maritima (OPV), in valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruta a explicat ca pretul propus este influentat de dotari. Intrebarea a venit in contextul in care, potrivit informatiilor din piata, DAMEN ar putea produce la Galati doua astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro. "Pretul este influentat de dotarile navei respective. Exista in criteriile operationale pe care Ministerul Apararii le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesara pentru nava pe care Ministerul Apararii are de gand sa o achizitioneze si de-acolo se poate compune corectitudinea pretului. (...) Sunt niste caracteristici care au legatura cu lungime, latime, adancime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costa diferit de la optiune la optiune", a explicat ministrul Apararii. Demnitarul a fost intrebat de asemenea in ce masura santierul din Mangalia - in insolventa in prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, detine pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN - poate fi considerat eligibil. "Nu se considera eligibile santiere, se considera eligibile companii care au capacitate sa produca. Asa cum am anuntat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majora ca Santierul Naval Mangalia - 2 Mai sa fie implicat in producerea componentelor navale", a precizat Radu Miruta. La o alta intrebare privind achizitia navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat sa confirme sau sa infirme daca acestea vor fi produse in Romania, pentru ca, desi exista un singur santier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galati, si este cel care produce activ navele militare si care le-ar putea produce in timp util pentru programul SAFE, exista informatia ca MApN nu va semna contractul cu acest santier si ca nici nu va accept o oferta. Daca ne puteti confirma sau infirma. "Nu este o optiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, daca semneaza cu o firma care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niste criterii operationale, se vor stabili niste criterii de localizare si se va lua o decizie in acest grup de lucru al statului roman cu privire la suma acestor criterii, care trebuie indeplinite de toata lumea care beneficiaza, ma rog, de capacitati de productie", a conchis ministru Radu Miruta. Care sunt avantajele SAFE Pentru a beneficia de aceasta finantare acordata de Comisia Europeana prin Instrumentul SAFE, Romania a elaborat Planul national de investitii in industria europeana de aparare, iar in 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat in reuniunea GLI SAFE. "Obiectivul principal pe care noi il avem, prin programul si planul pe care l-am depus, este sa dezvoltam industria romaneasca de aparare", a mai spus seful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca. Potrivit datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeana a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acorda sprijin statelor membre care doresc sa investeasca in industria de aparare prin achizitii publice comune axate pe capabilitatile prioritare din domeniul militar, capabilitati si infrastructura de uz dual. Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridica la suma totala de 150 miliarde EUR. avand ca obiectiv finantarea de investitii urgente si la scara larga in baza industriala si tehnologica de aparare europeana (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de productie a statelor membre UE si a remedia lacunele actuale in materie de capabilitati. Scopul final al acestor investitii este consolidarea gradului general de pregatire pentru aparare al UE. Finantarea prin SAFE este disponibila pentru perioada 2026-2030 si ofera imprumuturi cu maturitate maxima de 45 de ani si o perioada de gratie de 10 ani, avand o dobanda redusa (maximum 3%). Astfel, Romania va incepe rambursarea acestor sume abia din 2035, intr-un interval de 30 de ani. Principala conditie pentru accesarea finantarii prin SAFE este realizarea achizitiilor publice comune cu cel putin inca un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina). In mod exceptional, SAFE permite si achizitii care implica un singur stat membru, insa doar pentru o perioada limitata de timp - cu conditia incheierii contractului de achizitie pana in luna mai 2026. O alta cerinta importanta pentru eligibilitatea achizitiilor in cadrul SAFE este ca cel putin 65% din costul estimat al produsului final sa fie reprezentat de componente provenite din statele participante.