Politic-Social

Un jurnalist Antena 3 CNN le-a cerut candidatilor sa descrie pasii concreti, legali si constitutionali pe care i-ar intreprinde in calitate de comandant al Fortelor Armate si presedinte al CSAT. John Ion Banu Muscel a subliniat ca prima sa datorie ar fi consultarea cu NATO, argumentand ca Romania si-a delegat unele responsabilitati acestei aliante odata cu aderarea. El a mentionat ca s-ar ghida dupa cerintele NATO pentru a decide cum sa actioneze in apararea Moldovei. Candidatul a adaugat ca ulterior ar evalua in ce masura Romania poate risca vietile militarilor sai si cum poate oferi ajutor in diverse regiuni. A incheiat afirmand ca, desi Romania se considera suverana, prin aderarea la Uniunea Europeana si NATO, tara a cedat anumite drepturi de suveranitate, iar acest lucru influenteaza deciziile care pot fi luate in astfel de situatii de criza. Elena Lasconi a detaliat pasii pe care i-ar urma ca presedinte. Aceasta a afirmat ca prima sa actiune ar fi sa ordone sefului Statului Major trimiterea de trupe pentru consolidarea granitei cu Republica Moldova, urmata de contactarea presedintei Maia Sandu si oferirea imediata de ajutor umanitar. Lasconi a subliniat ca Republica Moldova este o tara neutra, ceea ce inseamna ca Romania nu poate trimite trupe pe teritoriul moldovean. Ea a mentionat ca ar contacta secretarul general NATO pentru a invoca Articolul 4, care permite consultari intre aliati in situatii de criza, similar cu procedura urmata la inceputul razboiului din Ucraina. Candidata a adaugat ca ar trimite materiale non-combat si orice alt ajutor necesar si ar initia discutii cu presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La intrebarea suplimentara daca ar declara mobilizare, Lasconi a raspuns ca nu ar lua imediat aceasta masura, ci ar consulta mai intai CSAT-ul si aliatii NATO in baza Articolului 4. Lavinia Sandru a evidentiat ca acolo traiesc un milion de cetateni romani. Ea a subliniat ca o agresiune armata impotriva Republicii Moldova ar avea automat repercusiuni asupra Romaniei, care este stat membru NATO. Sandru a afirmat ca ar convoca de urgenta Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si ar solicita simultan o reuniune de urgenta a NATO in baza Articolului 4 din tratat, cu scopul de a asigura protectia Republicii Moldova. Candidata a adaugat ca prefera o abordare proactiva in locul unei reactii ulterioare. Ea considera ca Romania ar putea contribui la siguranta Republicii Moldova sprijinind-o sa adere mai rapid la Uniunea Europeana si obtinand in prealabil garantii de securitate din partea NATO. Crin Antonescu a afirmat ca primul sau pas ar fi comunicarea imediata cu presedinta Maia Sandu pentru a evalua situatia exacta. Antonescu a mentionat ca ar declansa Planul National de Aparare, o prerogativa prezidentiala, si ar convoca de urgenta Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). Candidatul a subliniat ca ar activa imediat toate canalele diplomatice internationale necesare, invocand Articolul 4 NATO si contactand Comisia Europeana. El a precizat ca nu ar convoca Parlamentul in primele momente ale crizei, considerand ca nu ar avea timpul necesar si ca aceasta masura nu ar fi prioritara. In ceea ce priveste mobilizarea generala, Antonescu a declarat ca nu ar recurge la aceasta masura, dar ar oferi Republicii Moldova toate formele de ajutor posibile, cu exceptia interventiei militare directe - incluzand asistenta umanitara si logistica, similar cu sprijinul acordat Ucrainei. Antonescu a incheiat amintind ca un milion de cetateni ai Republicii Moldova sunt si cetateni romani, ceea ce inseamna ca un atac asupra lor reprezinta un atac asupra unei parti a natiunii romane. Daniel Funeriu a subliniat ca Republica Moldova este constitutional neutra si ca, potrivit strategiei nationale de aparare a Moldovei pana in 2034, nu este prevazut un rol specific pentru Romania. In privinta actiunilor concrete, Funeriu a mentionat doua prioritati imediate: gestionarea fluxului de refugiati civili si invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultari cu aliatii si prevenirea unor evolutii negative. Acesta a evaluat ca un astfel de scenariu este improbabil in contextul actual, mentionand doua argumente: fortele rusesti din Transnistria sunt slabite, iar orice interventie dinspre Rusia ar trebui sa treaca prin Odessa, un punct strategic dificil de depasit. Nicusor Dan a evidentiat un aspect mentionat anterior de Daniel Funeriu - modul in care se va incheia conflictul din Ucraina are implicatii majore pentru securitatea Moldovei. Dan a explicat ca atat timp cat Ucraina rezista, este dificil pentru fortele ruse sa atace Republica Moldova, care este pozitionata geografic intre Romania si Ucraina. Candidatul a facut referire la o propunere anterioara a lui Crin Antonescu, sustinand ca discutiile pentru garantii de securitate pentru Ucraina ar trebui sa includa si un capitol specific referitor la Republica Moldova, un demers pe care Romania ar trebui sa-l promoveze pentru prevenirea unor posibile agresiuni. Nicusor Dan a reiterat, ca masura preventiva suplimentara, importanta accelerarii procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeana, considerand ca acest pas ar spori considerabil siguranta tarii vecine. In incheierea raspunsului, desi a recunoscut ca scenariul unui atac este putin probabil in contextul actual, candidatul a subliniat necesitatea existentei unor protocoale de actiune bine definite, atat pentru Republica Moldova in colaborare cu partenerii sai, cat si pentru Romania, in eventualitatea producerii unei astfel de situatii de criza. Cristian Terhes a caracterizat atacul Rusiei asupra Republicii Moldova drept cel mai grav scenariu cu care s-ar putea confrunta un presedinte roman. El a subliniat importanta planificarii preventive, argumentand ca institutiile statului trebuie sa dezvolte scenarii proactive, pentru ca un presedinte sa nu fie surprins nepregatit intr-o astfel de criza. Terhes a precizat ca statutul de neutralitate al Moldovei impiedica interventia militara directa a Romaniei, aceasta putand doar sa-si deschida granitele pentru refugiati in absenta unor masuri preliminare. Facand referire la legislatia romana privind apararea nationala, candidatul a mentionat cele trei componente esentiale: pregatirea teritoriului, a populatiei si a economiei pentru aparare. Terhes a declarat ca ar sustine integrarea rapida a Moldovei in Uniunea Europeana si a evidentiat contributiile sale din Parlamentul European, unde a propus amendamente pentru a permite Moldovei sa participe alaturi de Romania si alte state UE la achizitii de armament si munitie, precum si la atragerea de investitii militare.