Economic

Conform celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului, cererea globala de aur in primul trimestru al anului 2025 a atins 1.206 tone, in crestere cu 1% fata de primele trei luni ale anului trecut. In aceasta perioada, insa, pretul aurului a avut parte de o majorare de 38%, 2024 fiind al saselea cel mai bun an privind cresterea pretului aurului din secolul XXI. Cresterea semnificativa a pretului aurului se datoreaza unor schimbari importante pe plan international, atat in ceea ce priveste comportamentul investitorilor, cat si cel al bancilor centrale, potrivit unei analize Tavex. Europa si Asia principalele surse privind cresterea cererii de aur Cand vine vorba despre investitorii individuali, care de cele mai multe ori sunt cumparatori de lingouri si monede de aur, dar si de ETF-uri de aur, cererea globala pentru aurul de investitii s-a majorat cu 170% in ultimul an. Principalele surse privind cresterea spectaculoasa a cererii pentru aurul de investitii fizic sunt Europa si Asia. Dupa un an in care europenii se concentrau mai mult pe vanzarea lingourilor si a monedelor de aur, pe fondul incertitudinilor politice si economice privind razboiul comercial al SUA, suntem martorii unei schimbari a comportamentului investitorilor. "Aceasta tendinta se observa inclusiv in Romania. In cazul Tavex, avem parte de o crestere de aproape 65% a cantitatii de aur vanduta in primele trei luni ale acestui an, comparativ cu anul trecut. Cele mai semnificative cresteri sunt prezente in cazul produselor cu greutati mai mici (de pana in cinci grame), desi vedem cresteri de-a lungul intregului nostru catalog de produse. De aici putem deduce ca, desi pretul aurului a avut parte de o crestere rar intalnita, romanii au incercat in continuare sa obtina expunere pe aurul de investitii fizic, pentru diverse scopuri: randamente mai mari in ultimii doi - trei ani, diversificare, protectie impotriva inflatiei", spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex Romania. Cererea, dictata de marjele de pret in cazul produselor mai mari care sunt sunt mai reduse In pofida acestor cresteri, in continuare cererea pentru produse cu gramaje mari (de peste 20 de grame) este mai ridicata decat cea pentru produsele mici. Motivul principal consta in faptul ca marjele de pret in cazul produselor mai mari sunt mai reduse, deoarece costurile producatorilor sunt fixe si acestea ajung sa reprezinte un procent mai mic din pretul final al produselor mari decat in cazul celor de un gram. Totodata, investitorii globali au reinceput sa opteze pentru aur prin ETF-uri. Aceste instrumente permit investitorilor sa cumpere aur fara sa il detina fizic. Se mai numeste si "aur pe hartie", intrucat investitorul detine doar o hartie care dovedeste ca exista o anumita cantitate de aur pe numele acestuia. Astfel, activele detinute de aceste fonduri au crescut cu 333% in ultimul an. Cele mai semnificative investitii au provenit din America de Nord - preponderent Statele Unite - respectiv din Asia. In cazul Asiei, China este cea mai mare piata de ETF-uri de aur, fondurile chineze reprezentand 80% din totalul acestor fonduri asiatice. Totusi, chiar si cu aceasta crestere a activelor detinute de ETF-urile de aur, aceste fonduri reprezinta doar 8% din totalul activelor detinute de ETF-urile globale. In perioada 2010-2011, cand pretul aurului a atins un record de aproape 2.000 de dolari pe uncie troy, fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul activelor detinute de ETF-uri la nivel global. Tendintele sunt indreptate catre obtinerea de profit rapid Per total, tendinta globala este de a alege produse cu puritati mai mari, care sa aiba marje de pret mai mici. Avantajul principal al acestor produse este obtinerea mai rapida si mai consistenta de profit, intrucat pretul produsului la revanzare (fie lingouri sau monede mai mari, ori participatii in fondurile de aur) este mult mai apropiat de cel de piata, avand marje mult mai mici. In ceea ce priveste bancile centrale, acestea continua tendinta de achizitie a aurului pe intregul mapamond. In primele trei luni ale acestui an, institutiile monetare ale lumii au achizitionat o cantitate neta de aur de 243,7 tone de aur. Desi in scadere cu 21% fata de primul trimestru din 2024, mentinerea acestui nivel de achizitii ar face si din anul 2025 un an record de achizitii de aur din partea bancilor centrale. Bancile centrale fac achizitii semnificative Cele mai mari achizitii au fost realizate de Banca Nationala a Poloniei, 48,6 tone de aur. Astfel, planul Guvernatorului BNP, Adam Glapinski, de a mari cota rezervelor de aur in totalul rezervelor bancii la 20% a fost un succes. Chiar mai mult decat atat, BNP a continuat sa achizitioneze aur si in luna aprilie (12,4 tone de aur), crescand ponderea aurului la peste 22% din rezervele bancii. Astfel, Banca Nationala a Poloniei este a XII-a banca centrala in materie de rezerve de aur, cu 509 tone, depasind inclusiv Banca Centrala Europeana, emitentul monedei euro. Alte achizitii semnificative au fost realizate de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) si India (3,4 tone). In ceea ce priveste rezervele de aur ale Romaniei, acestea se ridica la 103,6 tone, fara prospecte de extindere a acestora cel putin in urmatoarele 12 luni.