Externe

Odata cu realinierea fluxurilor energetice globale, generata de razboiul din Ucraina, un nou lider se pregateste sa domine piata importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanta Rystad Energy, in parteneriat cu Uniunea Internationala a Gazului (IGU) si operatorul italian Snam SpA - un jucator cheie in tranzitia energetica a Europei, China este pe cale sa depaseasca Germania in 2025 si sa devina cel mai mare importator mondial in acest segment. Si-a consolidat pozitia prin diversificare energetica Conform estimarilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte in 2025, in timp ce importurile Germaniei sunt prognozate sa scada sub 71 de miliarde. In 2024, cele doua state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. "China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A stiut sa-si creeze optiuni multiple", apreciaza Mark McCrory, director pentru strategie si advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianta China-Rusia rescrie harta energetica a Eurasiei Cresterea importurilor Chinei este alimentata de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recenta de a merge mai departe cu proiectul "Puterea Siberiei 2", o conducta masiva care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusesti aflate in vestul Siberiei catre nordul Chinei, prin estul Mongoliei. "Aceste acorduri vor consolida pozitia Chinei ca lider in importurile de gaze prin conducte", a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. Dupa invazia Rusiei in Ucraina din 2022 si reducerea cu 90% a livrarilor rusesti catre Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export ramasa disponibila a Rusiei, intarindu-si astfel securitatea energetica. Europa, tot mai dependenta de gazul lichefiat si de preturi instabile Germania, altadata dependenta de gazele rusesti ieftine, s-a reorientat catre gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA si alte surse. Tranzitia a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporita a preturilor, pe masura ce Europa concureaza cu Asia pentru aceleasi volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte in baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzactionat pe piata spot, unde preturile variaza in functie de cererea globala, conditiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Aceasta expunere la o piata internationala competitiva a facut ca preturile gazelor in Europa sa devina mai instabile si mai sensibile la socuri externe. In paralel, Norvegia ramane principalul furnizor de gaze prin conducte catre Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentara, fortand continentul sa isi majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze creste Raportul IGU estimeaza o crestere de 1,9% a cererii de gaze in 2024 la nivelul lumii, pana la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o noua crestere de 1,7% prognozata pentru 2025. Perspectivele pe urmatorul deceniu indica o cerere in crestere, peste asteptarile anterioare, in ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE pana in 2050 si China pana in 2060. "Gazul isi va pastra un rol vital in sprijinirea surselor regenerabile intermitente", mentioneaza raportul, facand referire la utilizarea gazului ca solutie de echilibrare a retelei in perioadele fara vant sau soare. Pe termen lung, viitorul pietei gazelor ramane incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbarilor climatice si a noilor tehnologii, precum inteligenta artificiala, care influenteaza cererea si oferta de energie. "Complexitatea actuala a pietei energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor - geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul", avertizeaza raportul.