Cultura si divertisment

MARTIN LUTHER KING Liderul miscarii pentru drepturile civile din SUA a fost "prima persoana din lumea occidentala care ne-a aratat ca o lupta poate fi dusa fara violenta", potrivit presedintelui de atunci al comitetului de atribuire a premiului, Gunnar Jahn. "El este primul care a transformat mesajul iubirii fratesti in realitate in cursul luptei sale si a dus acest mesaj tuturor oamenilor, tuturor natiunilor si raselor". La 35 de ani, el era si cel mai tanar laureat al Premiului Nobel pentru Pace la acea vreme. Astazi, cea mai tanara castigatoare este activista pakistaneza pentru educatie Malala Yousafzai, care avea 17 ani cand a castigat premiul in 2014. NELSON MANDELA Premiul Nobel pentru Pace a fost controversat in multe ocazii, dar majoritatea au fost de acord in 1993 ca Mandela merita acest premiu, potrivit lui Geir Lundestad, secretarul de atunci al Comitetului Nobel norvegian. Mandela a petrecut 27 de ani in inchisoare si a continuat sa pledeze pentru o tranzitie pasnica catre sfarsitul apartheidului in Africa de Sud. Ceea ce nu era evident era acordarea premiului impreuna cu Frederik Willem de Klerk, ultimul lider alb al Africii de Sud, a spus Lundestad in memoriile sale din 2015. Multi au spus ca Mandela ar fi trebuit sa castige singur, in timp ce altii au spus ca Mandela nu putea face pace fara un partener, a povestit Lundestad. In cele din urma, premiul a fost acordat amandurora pentru a incuraja tranzitia pasnica catre o Africa de Sud democratica, care nu era inca finalizata la momentul acordarii premiului. HENRY KISSINGER SI LE DUC THO Printre cele mai controversate premii se numara cel din 1973, acordat diplomatului american Henry Kissinger si lui Le Duc Tho din Vietnamul de Nord pentru incheierea Acordurilor de pace de la Paris din ianuarie 1973, in baza carora Washingtonul a finalizat retragerea militara din Vietnamul de Sud. Decizia comitetului a socat pe multi la acea vreme, intrucat Kissinger a jucat un rol major in strategia militara a SUA in etapele finale ale razboiului din Vietnam, care a durat intre 1955 si 1975. Le Duc Tho a refuzat premiul pe motiv ca pacea nu fusese inca instaurata. Doi dintre cei cinci membri ai comitetului au demisionat in semn de protest. Kissinger, desi a acceptat premiul, nu s-a deplasat in Norvegia pentru ceremonie si a incercat ulterior, fara succes, sa returneze premiul. Documentele interne publicate in 2023 au aratat ca comitetul de atunci a acordat premiul stiind foarte bine ca razboiul din Vietnam nu se va termina in curand. AUNG SAN SUU KYI Una dintre putinele femei care au castigat premiul, Suu Kyi a fost una dintre numeroasele militante pentru drepturile omului din anii 1990 care au primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru lupta sa non-violenta pentru democratie impotriva dictaturii militare din Myanmar. Timp de ani de zile, ea a fost salutata ca una dintre cele mai merituoase laureate ale premiului, dar acest lucru s-a schimbat dupa ce, in 2017, armata din Myanmar a comis masacre si violuri in grup "cu intentie genocida" impotriva minoritatii musulmane Rohingya, potrivit unei anchete a Natiunilor Unite. Suu Kyi, care conducea guvernul civil din Myanmar la acea vreme, a fost criticata pentru ca nu a condamnat represiunea armatei impotriva Rohingya. In 2021, in urma unei lovituri de stat militare, Suu Kyi a fost arestata din nou. In varsta de 80 de ani, ea se afla in detentie de atunci, iar starea ei de sanatate este precara, potrivit fiului ei. MAHATMA GANDHI El a fost pe lista interna a comitetului cu candidatii in cinci ocazii diferite, iar comitetul era pregatit sa ii acorde premiul in 1948, anul in care a fost asasinat, potrivit lui Lundestad. Comitetul ar fi putut sa ii acorde premiul postum - acest lucru era posibil la acea vreme, dar nu mai este acum -, dar nu a facut-o. Potrivit lui Lundestad, acest lucru s-ar putea datora faptului ca comitetul nu a vrut sa ofenseze Marea Britanie, aliatul apropiat al Norvegiei si fosta putere coloniala in India, sau pentru ca politica lui Gandhi ar fi putut fi perceputa ca fiind prea "straina" sau "antimoderna" de catre membrii unui comitet centrat pe Europa. Violenta divizarii Indiei ar fi putut juca, de asemenea, un rol, a spus el. Cel putin 1 milion de oameni au fost ucisi si 15 milioane au fost dezradacinati. In orice caz, "printre omisiuni, Mahatma Gandhi ocupa un loc aparte", a scris Lundestad in memoriile sale. "Este, desigur, extrem de regretabil ca principalul purtator de cuvant al non-violentei din secolul al XX-lea nu a primit niciodata Premiul Nobel pentru Pace".