Politic-Social

Tinerii cu varste intre 18 si 25 de ani sunt prezenti online, dar nu acolo unde conteaza pentru cariera. Sapte tineri din 10 folosesc reteaua TikTok, dar cand vine vorba de retele profesionale, interesul scade dramatic: doar 37,06% au cont pe LinkedIn, comparativ cu 72% cu varsta 26-40 de ani care au cont pe aceasta platforma, arata un studiu al Centrului de Formare APSAP, cel mai mare centru de cursuri de formare si pregatire profesionala din tara. Centrul de Formare APSAP a realizat un studiu, pe un esantion de 1.211 respondenti, cu varsta cuprinsa intre 18 si 60 ani, din mediul urban si rural, care ofera o imagine detaliata asupra modului in care romanii folosesc retelele sociale. Analiza dezvaluie nu doar diferente intre platformele alese, ci si diferente semnificative intre tipurile de continut preferate si distribuite, in functie de varsta si gen. Practic, putem concluziona ca scrolling-ul bate networking-ul, iar viitorul profesional poate sa mai astepte. Cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani fac parte din generatia care a crescut alaturi de tehnologie, s-au nascut in era digitala si pot fi numiti nativi digitali. Acesti tineri sunt obisnuiti cu tehnologia, iar pentru ei, interactiunea cu platformele online este intuitiva, consuma rapid si frecvent continut vizual si prefera interactiunea online in detrimentul celei fata in fata, declara Bogdan-Costin FARSIROTU, presedintele Centrului de Formare APSAP si fondatorul platformei cursuri-functionari.ro. Pentru imigrantii digitali, respectiv persoanele care au fost expuse la tehnologia digitala mai tarziu in viata si care nu au crescut in aceasta realitate conectata, platformele profesionale precum LinkedIn au o relevanta mult mai mare, iar utilizarea lor pentru networking profesional si dezvoltare este semnificativ mai frecventa comparativ cu tinerii. In general, acestia au o relatie mai formala cu tehnologia, iar adaptabilitatea la noi platforme si tipuri de continut este mai scazuta decat in cazul nativilor digitali. 6 din 10 absolventi de liceu, captivi pe platforma TikTok Cand vine vorba de retele sociale, nivelul de studii influenteaza semnificativ platforma unde petrec timpul online. Aproape 6 din 10 absolventi de liceu sunt captivi in platforma TikTok, dar doar 22% au facut pasul spre LinkedIn. La polul opus, 40% dintre cei cu studii postuniversitare sunt activi pe platformele de networking, semn ca pentru ei viitorul profesional conteaza mai mult decat trendurile virale. Cu alte cuvinte, educatia nu doar ca deschide minti, dar si schimba algoritmul preferintelor digitale. Doar 10% din tineri mai considera televiziunea o sursa relevanta de informare Peisajul mediatic s-a schimbat mai ales in ultimul an, iar modul in care oamenii aleg sa se informeze reflecta aceasta transformare. Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP arata ca 5 din 10 tineri isi iau informatiile despre evenimentele social-politice de pe retelele sociale, in timp ce doar 2 din 10 persoane cu varsta intre 41 si 50 de ani recurg la aceasta metoda, preferand in continuare televiziunea si site-urile consacrate ca sursa principala de informare. Fenomenul este extins la nivel european. Retelele sociale au preluat stafeta in materie de informare, iar televiziunea clasica pare condamnata la irelevanta. Un studiu al Parlamentului European din 2024 arata ca 42% dintre tinerii intre 16 si 30 de ani isi iau informatiile socio-politice de pe social media, in timp ce televiziunea mai supravietuieste pe locul secund, cu 39%, fiind preferata in special de cei din segmentul 25-30 de ani. Insa datele din studiul APSAP, realizat la finalul aceluiasi an, confirma o realitate si mai cruda pentru televiziune, cel putin in Romania: doar 10% dintre tinerii cu varsta cuprinsa intre 18-30 ani o mai considera o sursa relevanta de informare. Restul si-au mutat atentia definitiv in online. Pe scurt, televizorul a devenit decor, iar stirile se consuma acum prin scroll, nu prin telecomanda", declara Anca Basturea, specialist in cadrul Centrului de Formare APSAP. Un alt aspect analizat in studiul nostru este timpul petrecut zilnic pe retelele sociale. 76% dintre tinerii cu varste intre 18 si 30 de ani recunosc ca petrec intre 2 si 4 ore zilnic pe platformele sociale. Astfel, tinerii ajung sa petreaca aproape o zi pe saptamana doar pe retelele sociale. In contrast, doar 6% dintre persoanele cu varsta de peste 50 de ani petrec acelasi interval de timp pe social media, subliniind diferentele de comportament digital intre generatia nativilor digitali si a imigrantilor digitali. Cum stam la identificarea unui Fake News si ce rol joaca algoritmii in privinta deciziilor noastre Daca am face o comparatie intre rezultatele obtinute intr-un studiu realizat de Uniunea Europeana in anul 2023 privind identificarea continutului fals si verificarea veridicitatii informatiilor accesate online si rezultatele studiului nostru observam ca 70% dintre tinerii cu varsta cuprinsa intre 18-30 de ani considera ca pot identifica fake news, fata de 36% media europeana. Diferenta destul de mare intre romani si media europeana ne surprinde si ne confirma ca avem tendinta crescuta de valorizare excesiva in raport cu populatia din Europa. Algoritmii platformelor sociale sunt conceputi pentru a personaliza continutul afisat, in functie de profilul utilizatorului, interactiunile pe care le are in mediul online si preferintele sale. In cazul celor care intampina dificultati in identificarea stirilor false, acest mecanism poate contribui la consolidarea anumitor convingeri, prin expunerea repetata la un anumit tip de continut. Astfel, utilizatorii pot ajunge sa vada mai ales informatii care le confirma opiniile existente, reducand contactul cu perspective variate sau chiar opuse, astfel ajungandu-se la intarirea unor idei care se transforma in convingeri. Pentru a naviga mai eficient in spatiul digital, dezvoltarea gandirii critice si a abilitatilor de verificare a informatiilor devine esentiala. Cresterea gradului de constientizare asupra modului in care functioneaza algoritmii si a impactului acestora poate ajuta utilizatorii sa isi formeze opinii mai echilibrate, sa ia decizii informate si sa dezvolte alte abilitati precum: recunoasterea manipularii emotionale (titluri senzationale), analizarea imaginilor si a videoclipurilor cu ajutorul unor "unelte". Protectia dispozitivelor mobile: obiceiuri de securitate ale romanilor 9 din 10 romani utilizeaza o metoda de protectie pentru securitatea telefonului, indiferent de gen, varsta sau statutul marital, motivand nevoia de securitate (date bancare), de autonomie si control, de limite si chiar frica de abuz. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate intr-o relatie permit partenerului sa aiba acces la telefonul mobil. In schimb, aproape 90% dintre persoanele singure afirma ca nimeni nu are acces la telefon, cu exceptia membrilor familiei. Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP ofera o imagine complexa a modului in care romani "interactioneaza" cu mediul online. Preferinta tinerilor pentru platforme de divertisment precum TikTok, diferentele intre sursele de informare in functie de mediul de provenienta si discrepantele dintre tipurile de continut distribuit si consumat sunt factori care ar putea influenta pe termen lung modul de perceptie si comunicare al informatiilor in societate. De asemenea, diferentele de gen si de varsta in utilizarea retelelor sociale pun in evidenta necesitatea unor strategii de comunicare adaptate specificului fiecarui segment, pentru a contracara fenomenul de dezinformare si a promova un consum informational critic si responsabil. Studiul nu doar ca evidentiaza tendintele actuale, dar ofera si date valoroase pentru factorii de decizie, sistemul de invatamant, specialistii in comunicare care sunt obligati sa isi adapteze continuturile, modul de prezentare si evaluare in functie de dinamica consumului de informatii in era digitala.