Externe

Un gest aparent administrativ a starnit o reactie puternica in Olanda, unde, la un cimitir militar american din sudul tarii, doua panouri care prezentau contributia soldatilor afro-americani la eliberarea Europei de sub ocupatia nazista au fost indepartate. Mutarea a provocat nemultumirea autoritatilor locale, a familiilor militarilor si a comunitatii care ingrijeste mormintele. Cimitirul se afla la Margraten, aproape de granita cu Belgia si Germania, si este locul de veci al aproximativ 8.300 de soldati americani. Panourile au fost eliminate din centrul pentru vizitatori in primavara acestui an de catre American Battle Monuments Commission (ABMC), agentia guvernamentala americana care administreaza memorialele militare din afara Statelor Unite. Decizia a venit dupa ce presedintele american Donald Trump a emis o serie de ordine executive prin care a pus capat programelor de diversitate, echitate si incluziune (DEI), declarand ca "America nu va mai fi woke". Indepartarea panourilor a fost facuta fara explicatii publice, fapt care a amplificat reactiile negative. Panourile eliminate spuneau povesti adevarate de viata Unul dintre panouri spunea povestea lui George H. Pruitt, un soldat afro-american de 23 de ani, care a murit in 1945 incercand sa-si salveze un camarad de la inec. Celalalt explica faptul ca armata americana era segregata rasial in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Aproximativ un milion de soldati afro-americani au servit in armata SUA in timpul razboiului, in unitati separate, majoritatea in sarcini logistice, dar si in misiuni de lupta. O unitate formata exclusiv din soldati de culoare a sapat mii de morminte la Margraten in timpul iernii foametei din 1944-1945, o perioada extrem de dura pentru Olanda ocupata de nazisti. Comunitatea locala reactioneaza dur: "o parte a istoriei care nu trebuie stearsa" Cor Linssen, in varsta de 79 de ani, fiul unui soldat afro-american si al unei femei olandeze, este unul dintre cei care contesta decizia. El spune ca panourile reprezinta o parte importanta a istoriei care nu ar trebui stearsa. "Cand m-am nascut, asistenta a crezut ca este ceva in neregula cu mine pentru ca aveam alta culoare a pielii. Eram singurul copil de culoare din scoala", a povestit el. "Aceasta este o istorie reala. Panourile trebuie puse la loc." Politicile DEI (Diversity - Equity - Inclusion) ale lui Trump Dupa luni de incertitudine, doua organizatii media - Jewish Telegraphic Agency si Dutch News - au publicat emailuri obtinute prin legea americana a accesului la informatii publice (Freedom of Information Act), care arata ca indepartarea panourilor a fost determinata direct de politicile administratiei Trump privind eliminarea initiativelor DEI. ABMC a declarat anterior ca panoul despre segregare "nu se incadra in misiunea comemorativa", iar panoul despre Pruitt a fost "rotit" si inlocuit cu unul dedicat unui soldat alb, Leslie Loveland, mort in Germania in 1945 si ingropat tot la Margraten. Nemultumirea autoritatilor si a comunitatii Theo Bovens, senator olandez si presedinte al fundatiei Black Liberators, a declarat ca organizatia sa nu a fost informata despre indepartarea panourilor si considera "ciudat" faptul ca ele nu mai sunt considerate parte din misiunea memoriala, desi fusesera instalate chiar in 2024. Atat municipalitatea, cat si provincia in care se afla cimitirul au cerut oficial ca panourile sa fie readuse. Un post de televiziune olandez a recreat panourile si le-a instalat temporar in afara cimitirului, insa acestea au fost indepartate rapid de politie. Intre timp, fundatia Black Liberators cauta un loc permanent pentru un memorial dedicat soldatilor afro-americani care au murit pentru eliberarea Olandei. "O istorie care risca sa fie stearsa" Linda Hervieux, autoarea cartii Forgotten, despre soldatii afro-americani care au luptat debarcarea din Normandia, spune ca eliminarea panourilor urmeaza "un tipar istoric de stergere a contributiei oamenilor de culoare din istoria Statelor Unite". "Cand soldatii de culoare au ajuns in Europa, au fost pentru prima data tratati ca eroi. Oamenii ii respectau, ii acceptau - inclusiv in Olanda", spune ea. Pentru comunitatea din jurul Margraten, care de generatii adopta si ingrijeste mormintele soldatilor americani, acest gest nu este doar o chestiune politica, ci una de memorie, respect si adevar istoric, relateaza AP.