Cultura si divertisment

Teoriile conspiratiei sunt convingeri larg raspandite conform carora anumite grupuri influente actioneaza in secret pentru a atinge scopuri daunatoare. Desi nu sunt sustinute de dovezi solide, astfel de teorii persista in diverse culturi si contexte politice. Evenimente precum asaltul asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie si adoptarea publica a unor astfel de naratiuni de catre persoane influente au subliniat importanta intelegerii fundamentelor psihologice ale gandirii conspirationiste. Cercetatorii care au realizat acest studiu si-au propus sa afle daca unele dintre tiparele cognitive intalnite in ideile delirante - studiate de obicei in contextul psihozelor - sunt prezente si la persoanele inclinate sa creada in teorii ale conspiratiei. Desi convingerile conspirationiste nu sunt considerate deliruri clinice, ambele presupun credinte fara sustinere factuala si o rezistenta puternica la contraargumente. Prin concentrarea asupra erorilor cognitive asociate in mod obisnuit cu psihoza, cercetatorii au incercat sa inteleaga mai bine de ce unele persoane sunt mai predispuse la astfel de convingeri, noteaza psypost.org. "Predau un curs despre psihologia teoriilor conspiratiei la Southern New Hampshire University," a explicat profesorul Peter Frost, autorul principal al studiului. "Eu si colegul meu am descoperit cercetari care arata ca, daca ii inveti pe oameni sa recunoasca erorile logice si prejudecatile cognitive, poti reduce credinta lor in teoriile conspiratiei. Asta ne-a facut, pe mine si studentii cercetatori, sa ne intrebam daca anumite persoane, mai predispuse la astfel de erori cognitive, nu sunt si mai susceptibile la teoriile conspiratiei. Ceilalti autori ai lucrarii sunt studenti de licenta de la SNHU." Ce au aratat cele doua studii Cercetatorii au realizat doua studii, folosind chestionare online distribuite pe retele sociale precum Facebook, Reddit si Instagram. In ambele cazuri, au utilizat Chestionarul de Erori Cognitive pentru Psihoza (CBQp), un instrument cu 30 de itemi care masoara tendinte cognitive asociate gandirii delirante. Participantii nu au fost informati ca acest chestionar are legatura cu psihoza, pentru a nu le influenta raspunsurile. In primul studiu, au fost colectate date de la 200 de persoane, majoritatea femei albe, cu varsta medie de 37 de ani. Participantii au completat si Scala de Credinte Conspirationiste Generale (GCBS), care masoara predispozitia generala de a crede in teorii ale conspiratiei din domenii precum guvernul, sanatatea sau extraterestrii (ex: "Un grup restrans si secret de oameni ia toate deciziile importante la nivel global, cum ar fi intrarea in razboi"). Cel de-al doilea studiu a urmat o procedura similara, dar cu un esantion nou de 182 de participanti, cu varsta medie de 41 de ani. De aceasta data, a fost folosit un chestionar personalizat, cu 14 afirmatii despre teorii conspirationiste actuale - legate de elite globale, imigratie sau sanatatea publica. Exemple includ: "Aselenizarile nu au avut loc niciodata, iar dovezile au fost fabricate de NASA si guvernul SUA", "Politica actuala privind granitele SUA si/sau anumite grupuri de persoane incearca in secret sa modifice compozitia rasiala a tarii" si "Pamantul este de fapt plat si/sau gol pe dinauntru". In ambele studii, participantii au raspuns la intrebari privind sapte tipuri de erori cognitive: perceptie anomaloasa (perceperea unor stimuli inexistenti), catastrofizare (anticiparea celor mai rele scenarii), gandire dicotomica (vederea lucrurilor in alb si negru), rationament emotional (judecati bazate pe sentimente, nu pe logica), atribuirea intentionalitatii (presupunerea ca actiunile altora sunt intentionate si rauvoitoare), concluzii pripite (luarea de decizii fara suficiente dovezi), interpretarea amenintatoare a evenimentelor ambigue. Gandirea conspirationista, o chestiune de ignoranta? In primul studiu, cinci din cele sapte erori cognitive s-au dovedit a fi semnificativ corelate cu credintele conspirationiste generale. Cea mai puternica relatie a fost intre concluziile pripite si credintele conspirationiste (coeficient de corelatie r = 0,67). Aceste erori cognitive au explicat, impreuna, 56% din variatia in predispozitia generala a participantilor de a sustine teorii conspirationiste. Acest rezultat sugereaza ca persoanele mai predispuse la anumite tipuri de gandire eronata sunt si mai inclinate sa creada in conspiratii, chiar daca nu prezinta simptome clinice de delir. Desi al doilea studiu a explicat un procent mai mic din variatia credintei in conspiratii (aproximativ 37%), tiparul rezultatelor a fost foarte asemanator cu cel din primul studiu. Asta sugereaza ca aceleasi erori cognitive pot sta la baza atat a convingerilor conspirationiste generale, cat si a celor specifice unor contexte sau evenimente recente. Rezultatele contribuie la un numar tot mai mare de cercetari care sugereaza ca gandirea conspirationista nu este doar o chestiune de ignoranta sau trasaturi de personalitate, ci poate avea la baza tipare cognitive profunde. Desi credinta in conspiratii nu este, in sine, un semn de boala mintala, studiul a aratat ca erorile de gandire frecvent observate la persoanele cu idei delirante subclinice - cum ar fi interpretarea unor informatii ambigue ca fiind amenintatoare sau intentionat ostile - sunt prezente si la cei care sustin astfel de teorii.