Politic-Social

Aceste baraje se aflau la momentul intocmirii raportului, inca din 2023, intr-o stare accentuata de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice. In raportul de audit al performantei privind evaluarea eficientei si eficacitatii programelor, actiunilor si masurilor intreprinse pentru prevenirea riscului de inundatii despre care a scris pentru prima data antena3.ro, se arata ca din totalul de 2.013 baraje, un numar de 983 baraje aveau autorizatie de functionare in conditii de siguranta, 221 baraje aveau autorizatia de functionare in conditii de siguranta expirata si un numar de 809 nu au fost autorizate vreodata. La nivelul anului 2021 au fost identificate 121 baraje incadrate in categoria de importanta C si D, pentru care nu exista sau nu este cunoscut un proprietar sau administrator legal. "Barajele care nu numai ca nu au autorizatie de functionare in conditii de siguranta, dar nici nu beneficiaza de lucrari de intretinere si reparatii, aflate intr-o stare accentuata de degradare, abandonate sau cu probleme la echipamentele hidromecanice, din administrarea altor detinatori, sau chiar fara un proprietar sau administrator legal cunoscut pot reprezenta pericol la viituri, in functie de starea acestora, cu riscul unor accidente cu efecte negative asupra sigurantei populatiei si bunurilor din zona", se arata in raport. In cazul digurilor de aparare impotriva inundatiilor situatia era si mai grava. Curtea de Conturi a descoperit ca nu exista nicio autorizatie de functionare in conditii de siguranta, una dintre cauze fiind lipsa atestarii expertilor care sa evalueze starea de siguranta in exploatare a acestora Lipsa de specialisti Raportul Curtii de Conturi evidentiaza o criza de personal in domeniul hidrotehnic, fapt ce adus la slaba verificare a exigentelor de performanta in materie de siguranta. Conform raportului, in domeniul elaborarii si omogenizarii normelor privind asezarile umane, inclusiv zonele expuse la inundatii, au fost intreprinse actiuni semnificative, insa activitatea privind verificarea modului de respectare a acestor norme este afectata de numarul redus de personal cu atributii de control in acest domeniu. "Lipsa acuta de specialisti in domeniul hidrotehnic conduce la imposibilitatea aplicarii, conformarii si respectarii in integralitate a masurilor si responsabilitatilor privind evaluarea starii de siguranta in exploatare, verificarea respectarii exigentelor de performanta referitoare la siguranta si comportarea in timp a constructiilor", se precizeaza in document. Comunicare defectuoasa Raportul Curtii de Conturi a mai dezvaluit disfunctionalitati in privinta de comunicarii si colaborarea defectuoasa cu autoritatile locale. "Desi sistemul de management al situatiilor de urgenta este organizat in mod corespunzator din punct de vedere procedural in cadrul entitatilor auditate, in asigurarea fluxului informational-decizional poate exista riscul sa apara unele disfunctionalitati generate fie de inexistenta unei infrastructuri eficiente in ceea ce priveste comunicarea interna si interinstitutionala, fie de comunicarea si colaborarea defectuoasa cu autoritatile locale (neincadrarea in termenul de transmitere a documentelor conform dispozitiilor legale, formatul acestora, colaborarea greoaie etc.)" Prin urmare, activitatile de planificare si asigurare integrata a coordonarii operationale a capabilitatilor implicate in actiunile de interventie operativa pentru riscul de inundatii, prevazute in Conceptia nationala de raspuns in caz de inundatii, ar putea fi afectate. "Atat echipamentele de avertizare/alarmare a populatiei, cat si mijloacele tehnice de interventie trebuie sa fie asigurate la un nivel adecvat din punct de vedere al necesarului estimat, astfel incat sa faca fata noilor provocari generate de fenomenele hidrometeorologice periculoase", se mentioneaza in raport. Si activitatile de evaluare a pagubelor derulate dupa trecerea fenomenului de inundatii sunt afectate tot de insuficienta personalului de specialitate pentru evaluarea tehnica a pagubelor inregistrate in urma inundatiilor, precum si de lipsa unei metodologii unitare la nivel national de evaluare a pagubelor rezultate in urma producerii unor situatii de urgenta.