Politic-Social

USR vrea egalitatea magistratilor in fata legii. "Un stat de drept autentic nu poate functiona cu reguli diferite pentru categorii diferite de cetateni. In prezent, mecanismele de anchetare a infractiunilor de coruptie comise in sistemul judiciar au esuat in mod repetat. Propunem revenirea competentei de investigare a infractiunilor de coruptie din justitie la Directia Nationala Anticoruptie, conform regulii competentei dupa materie. Celelalte infractiuni vor fi anchetate de unitatile de parchet specializate in acele tipuri de infractiuni", arata USR. Potrivit USR, dupa desfiintarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reusit sa combata coruptia din magistratura, iar raspunderea penala a devenit, in practica, iluzorie. In perioada 2015-2018 erau trimisi in judecata numai pentru fapte de coruptie, in medie, circa10 magistrati in fiecare an. Potrivit sursei, aceasta solutie este in acord cu avizele Comisiei de la Venetia (nr. 1036/2021 si 1079/2022) si urmareste eliminarea oricaror forme de imunitate informala care alimenteaza lipsa de responsabilitate si favorizeaza coruptia. O alta cerinta este reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). "CSM trebuie sa fie garantul independentei justitiei, nu un centru de putere autonom si opac. In timp, institutia s-a indepartat de rolul sau constitutional si a devenit o structura dominata de cercuri de influenta obscure. Propunem alegerea membrilor CSM de catre toti magistratii, prin scrutin universal, nu pe categorii de instante (ex pentru reprezentantii judecatoriilor vor vota toti judecatorii, indiferent de instanta la care activeaza; la fel pentru celelalte instante), precum si cresterea normei de reprezentare pentru judecatorii si tribunale, unde se afla majoritatea magistratilor. Modificarea modalitatii de alegere a reprezentantilor CSM va putea mari reprezentativitatea acestora, va putea sparge monopolul creat de unele cercuri de influenta din justitie. Alegerile ar urma sa fie decalate in timp, pentru a evita schimbarea simultana a tuturor membrilor si blocajele institutionale", arata USR. Se vorbeste si de raspunderea membrilor CSM: "Procedura de revocare a membrilor CSM trebuie sa devina efectiva, nu pur formala, astfel incat membrii sa poata fi trasi la raspundere pentru derapaje", dar si despre interdictii si incompatibilitati: "Membrii CSM nu vor putea participa la numiri, promovari, delegari sau evaluari care privesc persoane cu care s-au aflat in relatii de subordonare directa in ultimii 5 ani. De asemenea, nimeni nu va putea beneficia ulterior de decizii adoptate in timpul propriului mandat". "Este prevazuta interdictia expresa a oricarei interventii formale sau informale in activitatea unui magistrat, precum si o perioada de "cool-off" de 2 ani in care fostii membri CSM nu pot ocupa functii de conducere in instante". In ceea ce priveste transparenta deciziilor, votul membrilor CSM trebuie sa fie nominal, consemnat, motivat si publicat pe site-ul institutiei, pentru a asigura responsabilitatea decizionala. O a treia cerinta este continuitatea completurilor de judecata. "Pentru cetateni, reluarea proceselor de la zero este una dintre cele mai mari surse de neincredere in justitie. Ea duce la prelungirea artificiala a proceselor si, in final, la incetarea proceselor ca urmare a prescriptiei raspunderii penale. Propunem intarirea principiului continuitatii completurilor prin: eliminarea repartizarii dosarelor catre magistrati care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza; conditionarea delegarilor, detasarilor, transferurilor si promovarilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu exceptii strict si clar definite", arata USR. In a patra cerinta este vorba despre introducerea posibilitatii exprese ca magistratii sa fie avertizori de integritate. "Dreptul la libera exprimare privind problemele sistemice din justitie trebuie garantat in mod efectiv, nicidecum sanctionat. Un sistem care isi pedepseste vocile critice se izoleaza si se degradeaza. Mai multe hotarari CEDO au sanctionat deja Romania pentru incalcarea de catre Inspectia Judiciara si CSM a libertatii de exprimare a magistratilor", arata documentul citat. Cariera magistratului si functiile de conducere reprezinta o alta cerinta. In ceea ce priveste promovarea profesionala, USR vrea ca promovarea la instantele superioare sa se faca, de regula, prin concursuri directe pe post, si sa fie efectiva. "Promovarea pe loc trebuie limitata numeric prin lege si corelata cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegari si detasari. Daca posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistratii dintr-o parte in alta dupa cum exista un interes, iar acestia nu mai sunt dependenti de cei care i-au delegat/detasat". Despre conducerea instantelor, USR spune: "Presedintii instantelor vor fi alesi de judecatorii instantei respective, nu desemnati de CSM. Vicepresedintii, presedintii de sectii si adjunctii sefilor de parchete vor fi numiti prin proceduri competitive, prin concurs, nu discretionar. Propunerea este in acord cu Avizul nr. 1105/2022 al Comisiei de la Venetia. Se democratizeaza conducerile instantelor, se reduce influenta covarsitoare pe care CSM o are asupra conducerilor tuturor instantelor si parchetelor, pentru ca acum aceste numiri se fac discretionar de catre CSM, prin sectii". In privinta democratizarea colegiilor de conducere: "Membrii colegiilor de conducere (in afara celor de drept) vor fi alesi de adunarile generale ale magistratilor. Scade astfel puterea si influenta CSM si a presedintilor instantelor asupra colegiilor de conducere. Toate hotararile colegiilor vor fi publicate integral si motivat, sub sanctiunea nulitatii". Sunt cerinte la acest capitol referitoare la Inalta Curte de Casatie si Justitie: "Promovarea la ICCJ trebuie sa includa concursuri scrise, nu doar interviuri. Concursurile vor avea cea mai mare pondere. Aceasta promovare trebuie sa reflecte excelenta in pregatirea profesionala, iar pentru aceasta criteriile trebuie sa fie cat se poate de obiective. De asemenea, Presedintele Romaniei va avea dreptul de a refuza motivat o singura data numirea presedintelui ICCJ, ca o expresie a legitimitatii sale date de votul popular si a rolului de garant al respectarii Constitutiei si al bunei functionari a autoritatilor publice". In privinta evaluarii magistratilor, USR cere ca evaluarea activitatii sa se faca pe criterii obiective, inclusiv prin luarea in considerare a numarului de plangeri admise pentru tergiversarea in mod culpabil a procesului. Chiar si presedintele ICCJ trebuie evaluat la randul sau pentru activitatea manageriala. A sasea cerinta este legata de delegari, detasari si ocuparea posturilor vacante. Astfel, delegarile si detasarile trebuie limitate strict: este interzisa detasarea la CSM; sunt permise doar detasarile catre alte institutii, pentru maximum 6 luni; sunt interzise delegarile/detasarile succesive pe acelasi post. "Postul vacant este definit clar ca fiind postul neocupat prin numire definitiva, indiferent de ocuparea temporara. CSM este obligat sa organizeze concursuri ori de cate ori numarul posturilor vacante depaseste un prag stabilit, pana la ocuparea tuturor posturilor vacante". A saptea cerinta face referire la Inspectia Judiciara si echilibrul puterilor. "Inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare va fi numit printr-o procedura in trei pasi: concurs organizat de o comisie tehnica; aviz conform al CSM; numire de catre Presedintele Romaniei, cu posibilitatea de a refuza motivat. Aceasta procedura mixta de numire este o expresie a echilibrului puterilor in stat. Sunt eliminate puterile discretionare ale inspectorului sef privind solutionarea cauzelor disciplinare. Inspectia Judiciara este obligata sa publice rapoarte anuale, statistici si criterii de selectie, fiind interzisa selectia tintita a dosarelor. Pentru a diminua influenta sectiei pentru judecatori din CSM asupra modului de functionare a inspectiei judiciare numirea inspectorilor si a directorilor din cadrul directiilor Inspectiei Judiciare trebuie sa fie facuta de catre sectiile CSM, nu de catre plenul CSM". A opta cerinta este cea care tine de auditul repartizarii aleatorii a dosarelor. "Pentru a asigura increderea publicului in justitie, se propune si efectuarea unui audit independent privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor, cu publicarea concluziilor. Cazurile tot mai dese in care sunt dezvaluite situatii de eludare a regulilor de repartizare aleatorie a dosarelor impun o verificare urgenta si obiectiva a acestor aspecte", arata USR. A noua propunere tine de evitarea prescriptiei raspunderii penale si a tergiversarilor proceselor. In acest scop, USR propune: majorarea termenului de prescriptie speciala cu inca jumatate din termenul general; clarificarea regimului infractiunilor unice cu mai multe acte materiale (PL-x 129/2025) - termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii ultimului act material, nu de la data savarsirii ultimului act, intarirea plangerii impotriva tergiversarii procesului si a duratei excesive. "Daca termenele stabilite nu sunt respectate in mod culpabil, magistratul responsabil va fi sanctionat disciplinar, iar numarul plangerilor admise va conta inclusiv la promovare", potrivit USR. A zecea propunere este limitarea puterilor excesive ale procurorilor-sefi. "Propunem, in acord cu Avizul Comisiei de la Venetia nr. 1105/2022, eliminarea posibilitatii Procurorului General, a procurorului-sef DNA si DIICOT de a invalida discretionar actele tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor direct subordonati. Concentrarea unei asemenea puteri intr-o functie numita politic este incompatibila cu independenta justitiei si poate fi folosita pentru a influenta in mod nelegitim unele anchete penale", arata USR.