Politic-Social

Desfasurare de forte la Haga, unde Curtea Penala Internationala s-a confruntat cu un nou atac cibernetic sofisticat, in timp ce gestioneaza anchete sensibile care atrag atentia opiniei publice si reactii dure la nivelul intregii lumi. Tribunalul international a confirmat luni ca incidentul a avut loc saptamana trecuta si ca a fost "continut", adica s-a intervenit rapid pentru ca atacul sa fie oprit inainte sa provoace daune majore, potrivit AP News. Oficialii nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor sau despre posibilele motive din spatele atacului, ceea ce nu exclude posibilitatea ca unele informatii sa fi fost accesate. Al doilea atac cibernetic asupra Curtii in mai putin de doi ani "Se efectueaza o analiza a impactului la nivelul intregii Curti, iar masuri sunt deja luate pentru a atenua efectele incidentului", au comunicat reprezentatii institutiei, iar purtatorul de cuvant al instantei, Fadi El Abdallah, a declarat pentru Associated Press ca "toate masurile necesare au fost luate pentru a asigura continuitatea activitatii". Este al doilea atac de acest tip asupra Curtii in mai putin de doi ani, iar urmele celui din 2023 sunt inca vizibile deoarece conexiunea Wi-Fi nu a fost complet restaurata in sediul modern din Haga nici pana in prezent. Tribunalul permanent, cu sediul in Olanda, a fost infiintat prin Statutul de la Roma in 2002 pentru a ancheta si judeca persoane acuzate de crime de genocid, crime impotriva umanitatii, crime de razboi si crima de agresiune. Insa nu toate statele lumii recunosc jurisdictia sa, iar printre acestea se numara SUA, Rusia si China. Tribunalul de la Haga investigheaza liderii Rusiei si ai Israelului Curtea are in prezent mai multe anchete active in desfasurare la nivel global, inclusiv in Ucraina si Gaza, ceea ce o face o tinta sensibila. In 2022, serviciile secrete olandeze au dejucat o tentativa de infiltrare a unui spion rus care folosea o identitate braziliana falsa pentru a lucra ca intern la Haga. Institutia investigheaza crimele de razboi comise in Ucraina si a emis un mandat de arestare pe numele presedintelui rus Vladimir Putin, acuzat de rapirea copiilor ucraineni. In acelasi timp, mandatul de arestare emis recent pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu si al fostului ministru al apararii Yoav Gallant, pentru actiunile represive ale Israelului in Fasia Gaza, a provocat reactii dure pe scena internationala. SUA a impus sanctiuni judecatorilor Curtii Dupa emiterea mandatelor de arestare impotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu si a fostului ministru al apararii Yoav Gallant, in februarie 2025, Donald Trump a impus sanctiuni procurorului-sef al Curtii de la Haga, Karim Khan. Masura a fost justificata de administratia Trump ca o reactie la "actiuni ilegitime si nefondate" ale Curtii impotriva Israelului, considerat un aliat apropiat al SUA. In iunie, sanctiunile au fost extinse si asupra a patru judecatori ai Tribunalului, implicati in ancheta privind posibile crime de razboi in Gaza si Cisiordania. Acestor oficiali le-au fost inghetate activele din SUA si li s-a interzis accesul pe teritoriul american. Masurile au fost aspru criticate de organizatii pentru drepturile omului, care le-au catalogat drept o tentativa de intimidare a justitiei internationale si un atac la adresa independentei Curtii Penale Interbnationale. Incidentul cibernetic a avut loc in aceeasi saptamana in care Haga a gazduit summit-ul celor 32 de lideri NATO, sub masuri stricte de securitate, inclusiv impotriva amenintarilor digitale.