Cultura si divertisment

Rezultatele cercetarii ar putea duce la descoperiri majore privind modalitatile de protejare a ghetarilor care se topesc rapid la nivel mondial. In paralel, un alt proiect de cercetare foloseste tehnologii avansate de imagistica pentru a analiza gheata marina si rolul acesteia in ciclul global al carbonului. In cadrul unui efort comun, cercetatorii foreaza carote de gheata din calota glaciara Kon Chukurbashi, situata in Muntii Pamir din estul Tadjikistanului, singura regiune unde ghetarii au inregistrat o usoara crestere, in ciuda cresterii temperaturilor. Acest fenomen, cunoscut sub numele de "anomalia Pamir-Karakoram", ar putea oferi indicii esentiale pentru a intelege cum reusesc anumiti ghetari sa sfideze efectele schimbarilor climatice. In mod similar, o noua metoda de imagistica hiperspectrala este testata pentru a detecta minerale ascunse in gheata marina, ajutand oamenii de stiinta sa inteleaga impactul acestora asupra ecosistemelor oceanice si asupra climei globale. Misterul ghetarilor rezistenti din Tadjikistan De zeci de ani, oamenii de stiinta observa ca ghetarii din intreaga lume se topesc rapid din cauza schimbarilor climatice. Totusi, ghetarii din Muntii Pamir, din Tadjikistan, par sa contrazica aceasta tendinta, iar in unele cazuri chiar au crescut. Cercetatori de la Universitatea Hokkaido din Japonia, coordonati de profesorul Yoshinori Iizuka, incearca sa descifreze mecanismul din spatele acestei anomalii, potrivit IndianDefenceReview. Echipa lui Iizuka a extras carote de gheata din calota Kon Chukurbashi, situata la o altitudine de aproape 5800 de metri, pentru a intelege cum au reusit ghetarii din zona sa evite tiparele obisnuite de topire observate in alte regiuni montane. Carotele de gheata pot dezvalui informatii esentiale despre evolutia climei in regiune de-a lungul secolelor, inclusiv despre cresterea cantitatilor de precipitatii. Rolul carotelor de gheata in cercetarea climatica Carotele de gheata, extrase din ghetari, ofera o adevarata arhiva a trecutului climatic al Pamantului, pastrand informatii despre conditiile atmosferice de-a lungul a mii de ani. Mostrele prelevate din Tadjikistan contin straturi succesive de gheata veche, fiecare reflectand compozitia atmosferei din perioada in care s-a format. Prin analizarea acestor straturi, cercetatorii pot identifica variatii de temperatura, urme ale eruptiilor vulcanice sau concentratii ale unor substante chimice care indica schimbari istorice ale regimului de precipitatii. Echipa lui Iizuka se concentreaza pe identificarea factorilor care au permis calotei glaciare sa se extinda, in loc sa se micsoreze. Imagistica hiperspectrala, un nou instrument pentru studiul ghetii marine In timp ce ghetarii atrag o mare parte a atentiei, cercetatori de la Universitatea Hokkaido folosesc o metoda inovatoare pentru a studia gheata marina. Echipa testeaza tehnologia de imagistica hiperspectrala (HSI) pentru a detecta si masura gipsul - un mineral care se formeaza in gheata marina. Desi mult timp ignorat, gipsul joaca un rol important in ciclul carbonului din oceane. Capacitatea de a identifica si cuantifica acest mineral ar putea ajuta la intelegerea modului in care gheata marina influenteaza incalzirea globala. Gheata marina reprezinta un mediu complex, bogat in minerale microscopice si microstructuri saline, care influenteaza comportamentul materiei organice din ocean. Intelegerea modului in care gipsul si alte minerale contribuie la transportul carbonului catre straturile adanci ale oceanelor ar putea oferi date esentiale pentru modelele climatice.