Externe

Lansata la sfarsitul anului trecut, perechea de sateliti europeni zboara la zeci de mii de kilometri deasupra Pamantului, mentinand doar 150 m intre ei. Pozitionarea este realizata autonom, prin navigatie GPS, senzori stelari, lasere si radio-legaturi. Misiunea Proba-3, finantata de Agentia Spatiala Europeana (ESA) cu 210 milioane de dolari, a livrat deja zece "nopti solare" de proba inca din luna martie, iar oamenii de stiinta jubileaza, a precizat AP News. Unul dintre sateliti, dotat cu un disc circular, intra exact pe directia Soarelui si il "acopera", asa cum ar face Luna intr-o eclipsa totala. Cel de-al doilea, echipat cu un telescop ultraviolet, surprinde direct coroana, stratul atmosferic solar mai fierbinte decat suprafata stelei, care formeaza o aura de lumina. "Aproape ca nu ne venea sa credem ce vedeam. A fost prima incercare si a functionat. A fost incredibil", a marturisit cercetator-sef al telescopului orbital de la Observatorul Regal al Belgiei, Andrei Zhukov, referindu-se la rezultatele preliminare, care au aratat coroana solara fara sa fie necesare procesari speciale ale imaginilor. Cea mai lunga eclipsa de test a tinut cinci ore. Odata cu startul observatiilor stiintifice din iulie, echipa vizeaza episoade spectaculoase, de cate sase ore. Daca reusita se mentine, Proba-3 ar putea genera aproape 200 de eclipse artificiale pe durata de doi ani a misiunii, adica peste 1.000 de ore de intuneric programat, fata de cele cateva minute pe care le poate oferi o eclipsa naturala, rara si limitata geografic. De ce conteaza o eclipsa solara creata la comanda? Coroana solara ramane unul dintre cele mai mari mistere stelare. De ani buni, cercetatorii incearca sa inteleaga cum este posibil ca aceasta sa atinga temperaturi de milioane de grade, depasind cu mult cele aproape 5.500 C ale fotosferei. Raspunsul ar putea explica si violenta furtunile geomagnetice care, atunci cand ajung la Pamant, pot prabusi retele electrice, perturba comunicatii si expun astronautii unor radiatii periculoase. Observatiile continue, promise de Proba-3, vor rafina modelele ce anticipeaza aceste evenimente, oferind mai mult timp de reactie autoritatilor si operatorilor de sateliti. Tehnologia din spatele miracolului Misiuni anterioare, precum au fost Solar Orbiter sau Soho, operate de ESA si NASA, au folosit un disc blocator montat pe acelasi vehicul cu telescopul. In Proba-3, separarea fizica dintre satelitul "ecran" si cel "observator" elimina lumina parazita si dezvaluie cercetatorilor o privire mult mai clara asupra partii coroanei aflate cel mai aproape de marginea soarelui, de obicei invizibila. "Suntem extrem de multumiti de calitatea acestor imagini si, din nou, acest lucru se datoreaza zborului in formatie", cu o precizie fara precedent, a explicat Damien Galano, managerul misiunii din partea ESA, la Salonul Aeronautic de la Paris. Succesul Proba-3 valideaza si tehnica "formation flying" la milimetru, cat grosimea unei unghii, esentiala pentru viitoarele telescoape modulare, interferometre spatiale sau chiar "mega-umbrele" planetare propuse pentru a atenua incalzirea globala. Eclipsele artificiale nu pot "umbri" planeta in mod fizic sau salva direct biosfera. Dar ele vor oferi date critice despre comportamentul solar. Iar, intr-un viitor cu radiatie solara crescuta sau atmosfera deteriorata, cunoasterea si anticiparea devin cele mai puternice arme de aparare.