Politic-Social

Avand in vedere lectiile de consolidare fiscal-bugetara oferite de tarile UE si cuprinse in literatura stiintifica din ultimii 30 de ani, implementarea pachetului in forma actuala va contracta puternic economia, va mari consistent polarizarea economica si sociala, va creste saracia si deprivarea materiala si va intoarce Romania in urma cu 10-15 ani din punctul de vedere al indicatorilor legati de dezvoltarea umana. Dupa aproape 20 de ani de convergenta, Romania se va "duce in jos", decalajele de dezvoltare se vor accentua si se va reveni la "competitia" cu Bulgaria pe ultimul loc din UE. Probabil ca incercarile de "privatizare" a fundatiei statului roman vor avea succes. Prin privatizarea educatiei, a sanatatii, a companiilor de stat strategice profitabile si prin implementarea triunghiului liberalizare - restructurare - privatizare (inclusiv prin "atacul" la agentiile de reglementare), Romania va deveni "un experiment" libertarian de stat minimal (unic in modelul european), cu servicii publice doar pentru cei care "isi permit" sa plateasca. Social, povara aproape exclusiva pusa pe cei cu veniturile mici si clasa de mijloc va deteriora "plasa de siguranta sociala", plusul de putere de cumparare si bunastare acumulat in ultimii ani fiind rapid si brusc reversat. Politic, faliile din societate se vor accentua iar cei care se afla acum in opozitie vor aduna tot votul de frustrare din partea a milioane de romani. Pachetul fiscal-bugetar nu are nicio legatura cu negocierile si argumentele sustinute in grupul tehnic de lucru (care, ex post, constatam ca a fost doar un exercitiu de imagine), el este de fapt o "reteta" prestabilita in grupuri de lucru informale si dialogul cu Comisia Europeana. Miza exclusiva pe austeritate va darama capitalul autohton si companiile care produc in Romania, dezechilibrul comercial structural va fi si mai ridicat. Criza bugetara, rezolvabila de altfel, va ajunge prin implementarea acestui pachet la o criza economica, sociala si politica de amploare. Era nevoie de consolidare fiscal-bugetara? Da. Se putea face si altfel? Da, exact in limitele angajate in Planul National Bugetar Structural 2025-2031, gradual, echitabil, cu interventii decisive in privinta exceselor si privilegiilor din cheltuieli si cu o lupta eficace privind imbunatatirea colectarii si reducerea evaziunii. Cu un stat puternic, nu unul minimal si timorat. Cu un pachet de reforme si investitii, nu doar unul bazat pe masuri de austeritate. Da, se putea face si altfel si voi explica in 5 argumente simple. Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa fie echitabila, cu povara mai mare pe cei care "pot suporta" si povara mai redusa pe cei vulnerabili. Trebuia implementat impozitul progresiv in loc de cresterea TVA general si mai ales marirea TVA redus, care urca povara fiscala pe umerii celor cu venituri reduse. TVA este un impozit regresiv, suportat intr-o masura mai mare de catre cei cu o pondere mai mare in cosul de consum la alimente medicamente utilitati etc. Deci, cu cat esti mai sarac, cu atat suporti o povara mai mare. In Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povara cresterea TVA fata de cei de varsta medie si tineri, iar gospodariile cele mai sarace vor suporta o povara de 3-4 ori mai mare decat gospodariile cele mai bogate. Mai mult, pensionarii vor suporta si o povara suplimentara de CASS, inechitabil daca avem in vedere ca au contribuit zeci de ani de zile la bugetele de pensii si sanatate. Avand in vedere impactul puternic contractionist, consolidarea fiscal-bugetara trebuie realizata strict cat este necesar, nici un euro in plus. Lectiile de consolidare fiscal-bugetara din tarile Europei Centrale si de Est si Romania arata ca la fiecare euro taiat dintr-o cheltuiala productiva se pierd 80 de eurocenti la PIB iar la fiecare euro crestere de impozite si taxe se pierd 50 de bani la PIB. Nu poate nimeni sa raspunda rational, argumentat, de ce pachetul de consolidare fiscal-bugetara propus aduce o ajustare agregata (reduceri de cheltuieli + plus de venituri) de peste 3,75% din PIB, in conditiile in care Romania avea nevoie de 2,2% din PIB, deoarece pleaca de la o estimare de deficit bugetar de 8,6% din PIB pentru 2025 (estimare Comisia Europeana) si trebuie sa ajunga la 6,4% din PIB la sfarsit de 2026 (vezi traiectoria angajata in Planul Bugetar Structural 2025-2031, mfinante.ro). Ca trebuie sa iti iei o anumita marja de 0,2-0,3pp din PIB, deoarece in implementare pot aparea imperfectiuni inteleg, dar o ajustare mai mare cu 1,2-1,55% din PIB de ce, avand in vedere impactul puternic contractionist? Consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa aiba eficienta macroeconomica. Cresterea TVA are simultan un impact puternic inflationist si unul contractionist. O crestere a inflatiei la 9-10% in acest an si o cadere economica cuprinsa intre 0,4 si 0,9% sunt scenarii de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Masura cresterii TVA va reduce competitivitatea producatorilor romani pe piata; apar scumpiri in cascada si dificultati pentru IMM-uri. Cresterea TVA poate mari evaziunea in conditiile in care deja Romania are cel mai mare gap de TVA dintre tarile UE (31% din TVA-ul ce ar trebui incasat la buget nu se incaseaza). Cu acelasi impact bugetar precum cresterea TVA cu 2pp, impozitul progresiv avea atat un impact inflationist cat si unul contractionist mai reduse. Intram astfel in randul tarilor dezvoltate din UE si lume, in UE doar 4 tari mai au cota unica - Romania, Bulgaria, Ungaria si Estonia. Povara ajustarii nu mai cadea aproape exclusiv pe cei cu venituri mici si medii, polarizarea economica si sociala nu numai ca nu crestea, dar se si micsora. Aplicarea impozitului progresiv rezolva structural problema veniturilor mai mari in urmatorii ani. Se rezolva o problema de echitate, Romania are nevoie de reducerea faliilor create in societate intre cei multi cu venituri mici si medii si cei putini cu venituri mari si foarte mari, reducand astfel inegalitatile. Se putea obtine un spatiu fiscal structural pentru urmatorii ani, atunci cand Romania va trebui sa finanteze cheltuieli marite pentru sanatate, armata, educatie si infrastructura. Reducea evaziunea fiscala. Unde sunt taxarea marilor averi, taxarea castigurilor din crypto si taxarea "inovatiilor fiscale" prin care se erodeaza baza impozabila? Chiar daca se decidea masura cresterii TVA general, cota redusa la alimente, medicamente, apa pentru irigatii si mai ales carti trebuia sa ramana neschimbata. Prin cresterea la 11%, Romania va ajunge in topul UE la cota de TVA cea mai ridicata la produsele enumerate mai sus si printre putinele tari din UE care au doar doua cote. Cateva exemple pentru alimente si medicamente de baza, Austria are 10%, Belgia 6%, Bulgaria 9%, Croatia 5%, Cipru 5%, Estonia 9%, Franta 5,5%, Germania 7%, Italia 4%, Ungaria 5% etc Dupa ce m-am chinuit sa obtin reducerea TVA la carti, acum se scoate, pentru un impact infim si calculat strict mecanic? Planul de ajustare fiscal-bugetara nu trebuie sa fie unul mecanicist-contabil, ci trebuie sa aiba viziune macroeconomica. Nu se "taie cheltuieli" din educatie si sanatate, de la cercetare dezvoltare si investitii productive. Nu se incep "taierile" cu profesorii (cresterea normei didactice echivaleaza cu un o pierdere medie de 12,5%), cand de-abia se stabilizasera motivarea in sistemul de educatie si un statut social rezonabil pentru profesorii din preuniversitar. Oamenii nu sunt cifre, performanta fara motivare nu exista. Nu se blocheaza schemele de ajutor de stat si programele de garantii pentru companiile cu intensitate tehnologica medie si ridicata si cele care exporta. Nu se blocheaza proiectele de investitii productive, cu efecte de multiplicare. Nu se face consolidare fiscal-bugetara doar bazat pe "reforme austere", ci pe o combinatie de reforme si investitii. Doar austeritatea oarba fara un pachet de stimulare economica bine tintit si consistent inseamna esecul consolidarii, contractia economiei si intrarea in cercul vicios al mortii economice, sociale si politice.