Economic

Grupul social-democrat intelege nevoia de consolidare fiscal-bugetara calitativa, echitabila social si sustenabila pe termen mediu si lung. Am explicat la tabla, cu grafice, in grupul de lucru de la Cotroceni ca modelul economic actual nu mai poate sustine viteza de convergenta ridicata din ultimii 25 de ani - amintind ca Romania a avut cea mai ridicata viteza de convergenta dintre tarile europene postaderarea la UE. Am argumentat Presedintelui Romaniei si colegilor de la celelalte partide ca tranzitia catre un nou model de dezvoltare presupune introducerea impozitului progresiv (masura structurala de crestere a veniturilor, pentru a reduce faliile din societate si polarizarea economica si sociala dramatica), presupune o rata mai mare de ocupare, investitii in educatie, cercetare - dezvoltare - inovare, o arhitectura institutionala modernizata si programe de stimuli pentru sectoarele cu valoare adaugata crescuta - din intensitatea tehnologica medie / ridicata si orientate spre export. Tranzitia de la o economie bazata pe factori (de tip "ajungere din urma") la una bazata pe inovare nu se poate face decat prin investitii in tehnologie si capital uman si printr-o reforma fiscala echitabila. Nevoile de dezvoltare actuale si viitoare ale Romaniei nu mai pot fi sustinute de un regim fiscal bazat pe cota unica, un experiment specific unor economii mici. Contra propagandei interne, sunt institutii prestigioase (Comisia Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si OECD) care arata ca regimul exotic al cotei unice si-a finalizat potentialul de ani buni si tine in loc dezvoltarea Romaniei (fixand-o in capcana venitului mediu, stagflatie). Am sustinut acolo ca sunt de acord ca negocierile din grupul tehnic sa fie total transparente, chiar daca au existat puncte de vedere diferite, argumentate. Deoarece nu s-a putut realiza acest lucru, voi prezenta in cateva analize punctele de vedere sustinute de grupul nostru, detaliind argumentele din spate. Este un exercitiu de respect pentru cei care ne-au trimis acolo - cei care gandesc si voteaza social-democrat si decidentii politici alesi sa ii reprezinte. Argumente Astazi, voi prezenta argumentele pentru care ne-am opus cresterii TVA general si unele cote de TVA redus, propunand in schimb, cu acelasi impact bugetar, introducerea unui impozit diferentiat echitabil pana la 31 decembrie 2025 si a impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor de la 1 ianuarie 2026. 1. Am sustinut ca pentru a fi echitabila si a avea sanse de succes, consolidarea fiscal-bugetara trebuie sa fie echitabila, cu povara mai mare pe cei care "pot suporta" si povara mai redusa pusa pe cei vulnerabili. Asta arata toate lectiile de consolidare fiscal-bugetara din tarile europene realizate in ultimii 30 de ani. Cresterea TVA general si mai ales marirea TVA redus urca povara fiscala pe umerii celor cu venituri mici. TVA este un impozit regresiv, suportat intr-o masura mai mare de catre cei cu o pondere mai mare in cosul de consum la alimente medicamente utilitati etc. Deci, cu cat esti mai sarac, cu atat suporti o povara mai mare. 2. Am dovedit ca o crestere a TVA general si a cotelor reduse la produsele de baza va avea un puternic impact inflationist si va conduce la deprecieri consistente ale puterii de cumparare. Circa 2,8-3 puncte procentuale in plus la inflatie si manifestarea efectelor de runda a doua conduc la evolutii/cifre ingrijoratoare privind reducerea puterii de cumparare a tuturor romanilor (dar cu precadere a celor vulnerabili). La pachet cu cresterea exploziva a preturilor la energie (efect al liberalizarii pretului de la 1 iulie 2025 - caci iata, in Romania liberalizarea = exclusiv cresteri de preturi, virtutile pietei libere functioneaza doar in teoria libertariana in cazul monopolurilor / oligopolurilor naturale) si cu cresterea accizelor la combustibil, atingerea unei cifre de 10-12% a inflatiei nu mai pare o surpriza. Suprapusa inghetarii salariilor bugetarilor (in fapt reducerea veniturilor prin Pachetul fiscal) si a pensiilor precum si impunerii CASS la pensiile mai mari de 3000 lei, masura va conduce la o scadere estimata a puterii de cumparare de 22-25% in randul pensionarilor, de 18-22% in randul bugetarilor si de 9-12% pentru ceilalti lucratori. Mai mult, va aparea un efect psihologic consistent pornind de la perceptia de "preturi toxice" - se va intra intr-o spirala inflationista cauzata de anticiparile privind explozia preturilor. 3. Am argumentat ca o crestere a TVA va avea si un puternic impact contractionist. Pachetul de masuri propus (cu pilon in cresterea cotelor de TVA) va conduce la o cadere economica cuprinsa intre 0,4 si 0,9% - scenariu de simulare cu un grad ridicat de probabilitate. Am aratat ca "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ", argumentand ca un calcul mecanic al impactului bugetar adus de masura cresterii TVA nu poate fi credibil, trebuind sa fie aplicati coeficienti de corectie. Valul contractionist al pachetului de masuri poate provoca si o reducere a veniturilor bugetare reale la buget, nu putem exclude acest scenariu! Masura cresterii TVA va reduce competitivitatea producatorilor romani pe piata; apar scumpiri in cascada si dificultati pentru IMM-uri. Cresterea TVA poate mari evaziunea. Cresterea TVA poate induce o schimbare de comportament de tip "cumpara inainte de a fi marita taxa", putandu-se ajunge la un "boom" al cererii inainte de marirea TVA si o prabusire a consumului dupa 1 august. 4. Am sustinut argumentat ca in Romania, pensionarii vor suporta dublu ca povara cresterea TVA fata de cei de varsta medie si tineri. Datele Eurostat arata ca procentul din venit platit ca TVA de catre persoanele trecute de 65 de ani este de 17,5% (varsta cuprinsa intre 65 si 74 ani) si 19,4% (varsta mai mare de 75 ani), fata de 9,1-9,8% la persoanele cu varsta mai mica de 54 ani. 5. Am adus un al doilea argument aici - gospodariile cele mai sarace vor suporta o povara disproportionat mai mare decat gospodariile cele mai bogate. Tot datele Eurostat privind ponderea TVA platit din veniturile totale pe gospodarii sarace/bogate arata ca in Romania, cele mai sarace 40% dintre gospodarii (primele 2 quintile) vor suporta o povara de 3-4 ori mai mare decat cele mai bogate 40% dintre gospodarii. 6. Avand in vedere datele statistice de mai sus, am argumentat ca nivelul cotei reduse la alimente, medicamente, apa pentru irigatii si mai ales carti trebuia sa scada / ramana la 5%. Cresterea cotei reduse de TVA la produse de baza va adanci povara ridicata pusa de pachetul fiscal asupra celor cu venituri mici. Prin cresterea cotei reduse la 11%, Romania va ajunge in topul UE privind cota de TVA cea mai ridicata la produsele enumerate mai sus si printre putinele tari din UE care au doar doua cote. Cateva exemple pentru alimente si medicamente de baza, Austria are 10%, Belgia 6%, Bulgaria 9%, Croatia 5%, Cipru 5%, Estonia 9%, Franta 5,5%, Germania 7%, Italia 4%, Ungaria 5% etc Cat despre TVA crescuta la carti, impactul bugetar marginal este coplesit de impactul educational si cultural - pozitiv, bineinteles - adus de lectura. Din contra, am sustinut aici un program de sprijin finantat din buget si fonduri europene pentru sprijinul editurilor si al librariilor in format fizic. O natiune puternica nu se poate construi in conditiile in care datele oficiale Eurostat arata ca doar 30% dintre romanii de peste 16 ani au citit o carte in ultimele 12 luni (pe ultimul loc in UE). 7. Am argumentat cu explicatii, corelatii, simulari de impact si distributia poverii de ce era mult mai buna implementarea impozitului progresiv cu globalizarea veniturilor cu 2 cote si deduceri (10% pana la 3400 euro pe luna, 40800 euro pe an si 20% pe diferenta a ceea ce depaseste aceasta suma - apropo, Polonia are 2 cote 12% si 32%, cu deduceri!). Cu acelasi efect asupra bugetului precum o majorare a TVA cu 2 puncte procentuale, introducerea unui impozit progresiv ar fi avut un impact inflationist si contractionist semnificativ mai redus. Ar fi adus Romania mai aproape de modelul fiscal al statelor dezvoltate din UE si la nivel global (nu mai inventam noi roata!) - in prezent, doar patru tari din Uniunea Europeana mai pastreaza cota unica: Romania, Bulgaria, Ungaria si Estonia. Prin aplicarea impozitului progresiv, povara ajustarii nu s-ar mai fi concentrat aproape exclusiv asupra celor cu venituri mici si medii iar polarizarea economica si sociala nu doar ca nu s-ar fi adancit, ci ar fi inceput sa se reduca. Aceasta era intr-adevar o reforma fiscala echitabila si justa, asa cum s-a angajat Romania in fata Comisiei Europene prin Planul National Bugetar Structural 2025-2031. Era o solutie structurala pentru cresterea veniturilor bugetare, atenua prapastia tot mai mare dintre majoritatea cu venituri mici si medii si o minoritate cu venituri mari si foarte mari, contribuind astfel la reducerea inegalitatilor. In plus, ar fi creat un spatiu fiscal sustenabil pe termen mediu si lung, esential pentru finantarea viitoarelor cheltuieli in domenii critice precum sanatatea, apararea, educatia si infrastructura si ar fi ar fi contribuit si la diminuarea evaziunii fiscale. Alaturi de alte masuri fiscale structurale, pe care le voi detalia in analizele viitoare, ar fi putut sustine un nou model de dezvoltare economica pentru Romania. Nu s-a dorit implementarea impozitului progresiv ca alternativa, pe baza unor motive pur ideologice.