Politic-Social

Fifor spune ca deplasarea la Washington a fost una "aproape intempestiva", despre care nu se stie nimic concret: cine a solicitat-o, daca a fost pregatita din timp, care a fost agenda reala si, mai ales, ce rezultate aduce pentru Romania. "Cu atat mai mult cu cat aceasta vizita vine dupa aproape doua saptamani petrecute recent de ministra Toiu in Statele Unite, o deplasare fara niciun rezultat notabil, fara intalniri de greutate, fara vreo declaratie comuna sau acord concret. Practic, o prezenta de circumstanta menita sa umple golul lasat de absenta presedintelui Dan de la Adunarea Generala a ONU - un moment ratat pentru Romania, care ar fi putut fi folosit pentru relansarea dialogului politic cu Washingtonul. Desigur, este de salutat faptul ca ministrul roman de externe ajunge, in sfarsit, sa fie primit la Departamentul de Stat. Fie si pentru poza oficiala", a spus Mihai Fifor. Romania si parteneriatul strategic cu SUA Potrivit acestuia, parteneriatul strategic cu Statele Unite ramane una dintre ancorele esentiale ale politicii externe ale Romaniei. "Dar tocmai de aceea, lunile de tacere si lipsa de contact la nivel inalt intre Bucuresti si Washington sunt profund ingrijoratoare. De la instalarea noii administratii Trump, Romania nu a avut niciun dialog direct la varf, in timp ce alte state din flancul estic - precum Polonia - au fost deja primite la Casa Alba la doar cateva zile dupa depunerea juramantului presedintelui american. Este un semn clar al slabiciunii cronice a diplomatiei romanesti, care nu reuseste sa reporneasca motoarele unei relatii ce ar trebui sa fie prioritara. Paradoxal, in timp ce Romania ramane un partener militar de prim rang la Marea Neagra, cu baze strategice si prezenta americana consolidata, componenta diplomatica a relatiei bilaterale este aproape blocata", mai spune fostul ministru al Apararii. Ministrii slab pregatiti Si mai grav este, potrivit lui Mihai Fifor, ca Romania are astazi doi ministri "complet stersi la portofolii-cheie - Aparare si Externe - incapabili sa genereze incredere, sa construiasca relatii personale de substanta si sa impuna o agenda comuna oficiala cu omologii americani". "Absenta unor initiative si proiecte concrete vorbeste de la sine. In timp ce lumea se misca, Romania sta pe loc. Si culmea - aveam toate cartile in mana: o pozitie strategica esentiala la Marea Neagra, stabilitate interna, credibilitate militara si statut de partener loial. In loc sa transformam aceste atuuri intr-un parteneriat politic si economic solid, am ales o diplomatie reactiva, fara viziune, fara curaj si fara capacitate reala de influenta. Comunicam formal, bifam vizite de protocol, dar nu construim nimic durabil. Un parteneriat strategic nu se intretine prin inertie, ci prin dialog constant, incredere si initiativa. Fara contact politic de nivel inalt, fara proiecte majore si fara leadership autentic, Romania risca sa ramana un aliat util militar, dar irelevant politic. Parteneriatul cu Statele Unite nu poate fi redus doar la efortul din planul militar, excelent construit in ani de zile de profesionistii de la MApN. Parteneriatul Strategic are nevoie de diplomatie activa, de lideri care inteleg momentul si stiu sa-l valorifice. Pentru ca atunci cand diplomatia tace, geopolitica nu asteapta. Iar in tacerea Romaniei, altii vorbesc mai tare - si obtin mai mult", arata Fifor.