Cultura si divertisment

Lepra. Sau Boala Hansen. O infectie cronica ce, netratata, provoaca deformari ale oaselor si ale pielii. Pana de curand, despre lepra se stia ca exista in Europa, Asia si Oceania inca de acum 5000 de ani, dar ca nu exista in Americi inainte de venirea colonistilor europeni. O echipa internationala de cercetatori, coordonata de Kirsten Bos de la Institutul Max Planck, a descoperit, insa, urme genetice de lepra in schelete vechi de 4000 de ani in Chile, adica cu mult inainte de perioada coloniala. Boala exista in Europa in perioada tranzitiei neolitice, la fel ca ciuma, tuberculoza sau febra tifoida Din perspectiva genetica, boala Hansen este cauzata fie de Mycobacterium leprae (agentul patogen dominant la nivel global), fie de Mycobacterium lepromatosis - un tip nou-identificat si rar. Recuperarea bacteriei M. leprae din oase arheologice din Europa sugereaza ca boala a aparut in Eurasia in perioada tranzitiei neolitice, acum aproximativ 7000 de ani. Estimari similare de aparitie au fost propuse si pentru alte boli notabile precum ciuma, tuberculoza sau febra tifoida. Oameni din diferite ere aveau provocari imunitare unice In ce priveste M. lepromatosis, genomurile sale antice nu au fost inca descoperite, iar acestea ar putea oferi indicii importante despre istoria bolii Hansen. Kirsten Bos, coordonatoarea grupului de Paleopatologie Moleculara de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutiva, studiaza de peste un deceniu oase afectate de boli, din contexte americane. Unele boli descoperite de grup erau asteptate - chiar anul trecut au gasit dovezi ca familia bolilor inrudite cu sifilisul isi are originile in Americi, insa, datorita tehnicilor avansate de a studia ADN-ul agentilor patogeni antici Bos si echipa sa pot sa studieze dincolo de "suspectii obisnuiti". Despre bolile infectioase in comunitati din Americi nu se stiu multe lucruri. Variatele ecosisteme in care oamenii au trait au reprezentat provocari imunitare unice, nemaiintalnite in alte parti ale lumii - vorbim de o perioada de 20 000 de ani. Studiile arheologice pe oase umane din Americile precolumbiene confirma ca epoca nu era lipsita de boli, insa urmele lasate pe oase nu sunt intotdeauna specifice pentru a le putea atribui unei boli anume. A fost identificata o forma rara de lepra in schelete vechi de 4000 de ani din Chile Echipa lui Bos a colaborat indeaproape cu cercetatori din Argentina si Chile pentru a identifica oase potrivite pentru analiza si pentru a efectua munca meticuloasa de izolare a ADN-ului agentilor patogeni antici. Printre ei, doctorandul Dario Ramirez de la Universitatea Nationala din Cordoba, Argentina. El a identificat primul o semnatura genetica legata de lepra in schelete vechi de aproximativ 4000 de ani in schelete din Chile. "Initial am fost sceptici, deoarece lepra este considerata o boala din perioada coloniala, dar o evaluare mai atenta a ADN-ului a aratat ca agentul patogen apartinea formei ", explica el. Aceasta a oferit prima indicatie ca M. lepromatosis si M. leprae, desi ambele cauzeaza boala Hansen, ar putea avea istorii foarte diferite. Reconstructia genomului a fost esentiala pentru intelegerea acestei povesti. Desi recompunerea unui genom antic este intotdeauna o sarcina dificila, in acest caz, patogenul era exceptional de bine conservat, ceea ce este rar pentru ADN-ul antic, mai ales pentru specimene atat de vechi, comenteaza Lesley Sitter, cercetatoare postdoctorala in echipa lui Bos, care a realizat analiza. Patogenul este inrudit cu toate formele moderne cunoscute de M. Lepromatosis, dar, cum exista foarte putine genomuri disponibile pentru comparatie, mai sunt multe de aflat. De ce este importanta o astfel de descoperire? Pentru ca ea contrazice teoria conform careia lepra a fost adusa in Americi de europeni. Pentru ca arata ca lepra exista in Americi de mii de ani Pentru ca arata ca lepra este o boala mult mai veche si mai raspandita decat se credea Scopul cercetarii lui Kirsten Bos este sa inteleaga exact de unde a aparut boala si cum s-a raspandit in lume. "Pana acum, dovezile indica o origine americana, dar vom avea nevoie de mai multe genomuri din alte epoci si contexte pentru a fi siguri", a spus aceasta. Recent, patogenul a fost descoperit si la populatii de veverite din Marea Britanie si Irlanda, insa in Americi, acesta nu a fost identificat decat la om. Cu atat de putine date disponibile, originea sa ramane, inca, un mister.